Mai sunt clădirile de birouri o opțiune pentru companii sau noul normal este muncitul de acasă?

De aproape 365 de zile milioane de oameni și-au mutat biroul în spațiul de acasă. Ceea ce la începutul pandemiei părea o varianAtă bună de a economisi timp și a crește productivitatea muncii a generat treptat, diluarea graniței dintre viața profesională și viața în afara serviciului, cu efecte nedorite asupra angajaților.

În ultimele luni, scanând piața imobiliară corporativă locală dar și globală, putem remarca conturarea a două tendințe dominante. Pe de-o parte, există companii care văd în lucrul de acasă „noul normal”. Pe de altă parte, observăm un număr crescut de companii care au în vedere o strategie mai agilă. Iar această „agilitate” înseamnă, în termeni reali, să ofere angajaților mai multe opțiuni, respectiv: lucrul de acasă, un birou central și un birou regional (în cadrul spațiilor de tip coworking) în proximitatea casei. Prin urmare, așa-numita „moarte a biroului” vehiculată prin diverse canale media este departe de a deveni realitate. În acest context spațiile de tip coworking pot fi „motorul” care să promoveze munca la distanță și flexibilitate, asigurând interacțiunea atât de necesară pentru starea de bine a salariaților și nu numai.

Pentru a înțelege mai bine fenomenul, e nevoie să aruncăm o privire către harta evoluției coworkingului. Coworking 1.0 a apărut în 2008 sub forma unor spații / hub-uri mici pentru freelanceri și start-up-uri care aveau nevoie să facă parte dintr-o comunitate și să aibă un birou accesibil, fără costuri mari, în vremurile grele ale recesiunii. De atunci, potrivit unui studiu publicat de JLL SUA, coworkingul a avut o rată de creștere medie anuală de 22%. Locatarii și-au dat seama de avantajele exploatării acestor amenajări flexibile de spațiu pentru a-și gestiona mai bine forța de muncă și a-și optimiza strategiile imobiliare.

A urmat Coworking 2.0 care a oferit o mare varietate de spații de lucru, locații frumoase, facilități de ultimă generație, infrastructură solidă și o comunitate vibrantă. A devenit astfel spațiul de lucru preferat pentru multe companii mici și mijlocii, fiind adoptat chiar și de unele organizații mari cărora domeniul de activitate le-a permis acest lucru.

Spațiul de tip coworking a revoluționat rapid întreaga industrie a birourilor până când s-a confruntat cu o amenințare existențială la începutul pandemiei COVID-19. Criza, încă în desfășurare, este o provocare pentru întreaga industrie imobiliară, inclusiv pentru coworking.

Adaptabilitatea face diferența între cei care așteaptă, pasiv, trecerea crizei și cei care adoptă o transformare agilă. Astfel a apărut Coworking 3.0 care oferă locatarilor opțiuni mai flexibile și mult mai multe servicii virtuale pentru a satisface nevoile comunității de afaceri. De asemenea, Coworking 3.0 oferă o integrare mai profundă a vieții profesionale.

Dacă în spațiile Coworking 2.0 era suficient să li se spună locatarilor: „Iată noul dvs. spațiu, aveți la dispoziție cafea gustoasă, săli de întâlnire etc.”, în spațiile Coworking 3.0 ar trebui să adopte o poziție mai activă bazată pe principii de genul: „Așa ne așteptăm să interacționăm unul cu celălalt, acesta este tipul de cultură a muncii pe care o încurajăm…”

Iar interacțiunea de calitate este ceva ce Zoom, Teams, Slack nu pot înlocui deoarece sentimentul de apartenență este o nevoie umană și unul dintre cele mai puternice lucruri pe care oamenii le obțin de la un birou tradițional.

Directorul coworkingului Factory Berlin, Hannah Ashford spune: „Locațiile pe care le deținem sunt centrul comunității noastre, un loc pentru a experimenta evenimente, programe și a crea conexiuni care alimentează inspirația și inovația.”

Unii s-au cam săturat de munca de acasă și au nevoie de „un refugiu”, de spații de lucru accesibile, flexibile care să sprijine și cultura organizațiilor.

Jamie Hodari, CEO al Industrious S.U.A., afirma la începutul anului 2020: „În viitorul apropiat biroul va trebui să fie amplasat în locurile unde oamenii vor să fie.”

Pare că a avut dreptate, întrucât coworkingul are șanse mari de a deveni un instrument important în strategia imobiliară corporativă.

Liviu Tudor este Președinte Genesis Property