Lupta micilor producători români cu giganții străini, tot mai intensă. Afacerile cu produse tradiționale sunt la tot mai mare căutare în detrimentul produselor fabricate în masă

Cândva, tot ce era internațional și se găsea pe rafturile marilor rețele de magazine era un magnet pentru cumpărătorul avid să consume ceea ce consumau și străinii. Apoi, încet-încet, mici branduri locale au început să-și facă loc pe aceleași rafturi, alături de numele mari.

Iar de ceva vreme un nou trend prinde contur: cel al băcăniilor și al prăvăliilor, multe din ele chiar cu această catalogare în denumire. Acolo, producătorii locali mici și mari își dau întâlnire, ca un manifest al dorinței lor de a ajunge mai aproape de clienți. Și ca o întoarcere în timp, în cărțile și în filmele în care personajele obișnuiau să-și facă zi de zi cumpărăturile la băcănie.

Am vrut să venim în piață cu produse făcute cum se făceau odată. Am apelat la producători locali și vom lucra în viitor tot cu producători locali, dar dorința clienților este să facem chiar noi o parte din produse”, își explică demersul Adriana Furdui, o antreprenoare care a deschis chiar în această primăvară Băcănia lu’ Furdui, pe bulevardul Decebal din București. Familia Furdui a investit 110.000 de euro pentru a deschide spațiul și ia deja în considerare să investească mai departe într-o secție de preparare a unor produse proprii. Iuliana și Răzvan Penciu sunt alți doi antreprenori care au văzut oportunitatea unui magazin cu produse locale în Capitală.

„Ne-am propus să aducem mai aproape de bucureșteni produse tradiționale românești. Investiția inițială a fost de 35.000 de euro, bani care au fost folosiți pentru chirie, stocuri, amenajarea spațiului. Ne-am dorit un spațiu mare, avem 80 de metri pătrați”, povestea recent Iuliana Penciu.

Familia Furdui a investit 110.000 de euro pentru a deschide Băcănia lu’ Furdui și ia deja în considerare să investească mai departe într-o secție de preparare a unor produse proprii.

O pondere de 90% din produsele care se găsesc în Prăvălia Penciu, de pe Șoseaua Iancului, sunt românești, printre ele făcându-și loc brânzeturi maturate între trei și șase luni, mezeluri afumate, rețete tradiționale de dulcețuri și zacuști, produse de panificație, lactate tradiționale. În total – 50 de producători și 600 de produse. Nu doar Bucureștiul a devenit scenă pentru băcănii în ultimul an, ci și orașe din provincie s-au aliniat trendului.

Ploiești este unul dintre ele, iar Băcănia Patria este un exemplu. „Fiind tot timpul în căutare de produse artizanale și urmărind tinerii producători ai patriei, am simțit că este și de datoria mea să investesc în ducerea mai departe a acestor povești și deschiderea unei băcănii. A venit cumva natural și mi-am dat seama, în timp ce îmi creionam ideile, că este de fapt ceva ce îmi place să fac și, sigur, ceva ce îmi pot însuși și asuma ca business. Am simțit de asemenea că în Ploiești, în orașul unde m-am născut, există în primul rând un loc lăsat liber pe acest segment”, povestește Vlad Boțîrcă, fondatorul Băcăniei Patria.

Absolvent de Științe Politice și de Teologie, el nu avusese nicio legătură cu antreprenoriatul în comerț, însă a învățat totul cu pași mici. Ce spun toate aceste inițiative despre apetitul pentru „buy local” al consumatorului român? „Este vorba despre un concept modern de băcănie, diferit de ce era în trecut.

Noul concept adună produse artizanale, de la producători și fermieri mici, preparate tradiționale, toate – în producție limitată, nu de serie, ci sezoniere. Sunt afaceri de familie, în care, pe lângă pasiune, găsești povești interesante, unicate și rețete proprii, moștenite din generații”, spune Cătălina Aldea, retail expert consultant și trainer la Aldea Consulting Vision. Trendul este oarecum firesc, după perioada de dezvoltare a comerțului modern.

Acum, clienții au început să caute și produse altfel, care nu se găsesc de obicei în marile lanțuri de magazine. În plus, în ultimii ani, a crescut și interesul pentru produsele sănătoase, fără pesticide, aditivi alimentari și coloranți, din producție ecologică ori fără zahăr. Iar băcăniile și magazinele specializate au fost cele care au promovat aceste produse, chiar dacă uneori efortul de a le comercializa a fost foarte mare, fiind produse mai scumpe și de nișă. „Un alt mare avantaj al băcăniilor este că beneficiezi de recomandări avizate: angajații cunosc foarte bine produsele, fac recomandări de consum și utilizare. De asemenea, oferă servicii precum vânzări prin precomenzi, rețete personalizate, comenzi telefonice, livrări la domiciliu sau acomodează rapid în sortimentație produse care sunt solicitate în mod repetat de clienți”, completează Cătălina Aldea.

Cătălina Aldea, retail expert consultant și trainer la Aldea Consulting Vision:„În străinătate, mai ales în țările vest-europene, astfel de magazine au o tradiție bogată. Vor supraviețui, pentru că totdeauna va exista interes pentru produsele provenite de la mici producători.”

De la comerț la producție

Interesul pentru produse sănătoase a fost și unul din motivele care au stat la baza Băcăniei lu’ Furdui, unde se găsesc de la pâine secuiască, afumături și zacuști din producția proprie până la specialități de lactate de la o stână din Bacău sau lactate vegane sub brandul Vacaju. Adriana Furdui consideră că, pe lângă portofoliul de produse adunate de la mici producători români, o băcănie ar trebui să fie ea însăși producător. „Acum e cool să fii proprietar de băcănie, dar mulți nu înțeleg că băcănia trebuie să aibă o identitate. Părerea mea este că 50% din produsele unei băcănii trebuie să vină din producție proprie. O băcănie ar trebui să vândă doar produse ce nu se regăsesc pe rafturile supermarketurilor”, spune ea. De altfel, pentru un mic antreprenor, băcănia vine și cu avantajul posibilității de a vinde în cantități mici și la prețuri mai bune decât cele solicitate de marile rețele de magazine.

„De când suntem în pandemie, băcăniile s-au înmulțit, ba chiar au apărut și lanțuri de băcănii. Atunci când un virus este în floare, te gândești cum să mănânci mai corect sau cum să duci o viață cât mai sănătoasă. Vor rezista doar cei care vând calitate.” Povestea Băcăniei lu’ Furdui a început aproape odată cu anul 2021, iar în două luni și jumătate s-au și deschis ușile magazinului de pe bulevardul Decebal. Familia de antreprenori mai are un business în București, Laboratorul de Sarmale, iar pe lista de planuri se mai află unul – Prăvălia cu parizer, care ar urma să reunească toate produsele de tip parizer într-un singur loc. Investiția preconizată este de 20.000 de euro.

„Este o perioadă incertă și nu știm ce va fi nici peste o săptămână. Pandemia nu prea ne lasă să facem calcule și să avem o viziune”, spune Adriana Furdui.

Băcănia, din nou la modă

În provincie, fascinația pentru magazine tip băcănie este cu atât mai mare cu cât numărul acestora este limitat. Vlad Boțîrcă a pariat pe Băcănia Patria mizând pe saturația față de hipermarketuri. „Oamenii au mizat mult pe promovarea online prin influenceri de tot felul, au creat practic un curent nou, cool, acela de a ne întoarce în trecut, la bucatele bunicilor, într-un cadru instagramabil, creându-se o dorință de apartenență cu noul val”, spune antreprenorul din Ploiești. Practic, băcăniile reprezintă lanțul scurt dintre producătorii locali și cumpăratori. În aceste magazine, se livrează, pe lângă produs, și povestea acestuia, odată cu energia creată în jurul lui.

„În general, producătorii au cantități mici, iar cererea mare din hipermaketuri nu îi avantajează. Ei produc și vând în proximitate, iar ceea ce facem noi, de exemplu, prin Băcănia Patria este să avem un mix și să preluăm cantități mici din fiecare colț al țării ducându-le sub același acoperiș atât online, cât și fizic.” Vlad Boțîrcă se concentrează momentan pe spațiul pe care îl are în Ploiești, însă spune că este deschis să replice modelul și în alte orașe. „Plecând de la numele Patria, era normal să avem producători din toate colțurile țării. În băcănie se regăsesc producători de mari vinuri ale micilor crame, de brânzeturi, preparate din carne, dulciuri artizanale, beri și diferite tipuri de băuturi artizanale, dulcețuri, paste, pâine cu maia, miere de albine, sucuri naturale.”

Pandemia a avut și ea cuvântul ei de spus în promovarea băcăniilor, trendul de empatizare cu afacerile mici, locale conturându-se tot mai mult în această perioadă. „Să ne amintim care a fost principala frică a oamenilor în martie-aprilie anul trecut: ca să nu rămână fără mâncare, au sufocat hipermarketurile de teamă că importurile vor fi stopate, așa că și-au dat seama că e mai sigur să cumperi de la oamenii care au controlul asupra producției”, adaugă Vlad Boțîrcă.

Prăvălia de lângă casă

Iuliana și Răzvan Penciu au deschis și ei recent, într-un spațiu de 80 de metri pătrați din zona Iancului din Capitală, Prăvălia Penciu, în urma unei investiții de 35.000 de euro, iar antreprenorii, aflați acum la început de drum, au planuri mari cu băcănia care le poartă numele. „Ne dorim ca în doi-trei ani să avem trei spații în București. Nu sunt prea multe băcănii în București, deoarece într-un astfel de business contează proximitatea, așa că mai sunt multe zone de acoperit”, spune Iuliana Penciu. Printre produsele din Prăvălia Penciu se numără brânzeturi maturate, mezeluri afumate, produse din carmangerii tradiționale, rețete tradiționale de dulceață și zacuscă, alimente din zona de panificație și lactate, dar și o selecție de vinuri care nu se găsesc în retailul mare, ci pot fi găsite fie în băcănii, fie în HoReCa sau magazine specializate. Produsele cele mai îndepărtate vin din Târgu-Mureș, Cluj, Sibiu. Din apropierea Capitalei sunt produsele din Odobești, Buzău, Tulcea sau Liești. Ca trafic, Prăvălia Penciu ajunge la 80 de clienți în fiecare zi, iar bonul mediu ajunge la 40 de lei. Ambiția fondatorilor este de a ajunge la o medie de 140-160 de clienți pe zi și un bon mediu de 60 de lei.

Farmecul de altădată

Băcănia Veche, Băcănia Urbană, Băcănia ROD sunt doar câteva alte exemple care arată că piața magazinelor cu produse locale se dezvoltă. Pot ele să reînvie spiritul cumpărăturilor la magazinul de cartier și să impulsioneze afacerile mici din comerț? Răspunsul este da, crede Cătălina Aldea. „Băcăniile și magazinele specializate de mică manufactură, precum carmangerii, brutării, patiserii și cofetării, până la drogherii sau magazine naturiste pot să ia din nou avânt. Mai cred că acest concept de magazine, dacă sunt amenajate corespunzător, pot avea un farmec aparte și pot deveni punct de atracție într-un cartier sau într-o comunitate, inclusiv pentru turiști”, spune Cătălina Aldea. De altfel, adaugă ea, băcăniile sunt una dintre cele mai sigure șanse de supraviețuire a comerțului local, dacă se optează pentru o franciză de supermarket din retailul modern. Iar trendul se confirmă și în alte state. „În străinătate, mai ales în țările vest-europene, astfel de magazine au o tradiție bogată. Vor supraviețui, pentru că totdeauna va exista interes pentru produsele provenite de la mici producători.”

În lupta cu marile rețele, băcăniile și prăvăliile vin cu mai multe avantaje pentru producători, care invocă mai multe probleme: nu pot livra cantitățile necesare sau în ambalaje calibrate așa cum cer anumite magazine, nu pot vinde la prețurile solicitate de marile lanțuri, nu vor ca produsele lor de nișă să se piardă în rafturi printre produsele de masă, nu există personal specializat care să recomande produsele lor sau nu pot livra în condițiile solicitate de marile lanțuri. „Pe de altă parte, marile lanțuri au devenit mai flexibile și interesate în acomodarea unor astfel de producători, de aceea vedem, în cadrul unor magazine, cornere specializate operate de producători locali.” Dacă pandemia a făcut un lucru bun, acela este atenția pe care a îndreptat-o asupra afacerilor locale. Nu sunt puțini cumpărătorii care au descoperit abia în ultimul an produse locale, românești, autentice, de la mici fermieri și producători. Trasabilitatea produselor a devenit, dintr-odată, un aspect luat mai des în considerare, iar asta nu poate să fie decât un lucru bun.