Carte

Lumea fascinantă a informației. De la tobele vorbitoare la iPad

Știm, fiecare dintre noi, despre scurgerea de informații, despre analiza, trierea, ajustarea și filtrarea lor. Avem iPaduri și ecrane cu plasmă, și, cum ni se spune mereu, trăim în era informației. Atâta doar că ea, informația, a fost mereu acolo, invadând lumea strămoșilor noștri și luând forme variate, de la solide la eterice, de la lespezile funerare de granit din antichitate, la șoaptele curt…

Crenguta Nicolae · 1 aprilie 2012 · 2 min de citit

James Gleick este absolvent de Harvard, fondator al revistei “Metropolis”, redactor, timp de zece ani, la New York Times și conferențiar la Universitatea din Princeton, impus la nivel internațional prin două volume de referință, “Chaos” și “Isaac Newton”, devenite bestseller-uri de popularizare a științei, construiește în acest volum un roman al informației, o istorie exhaustivă a unui subiect aparent banal, dar, în fapt, de o complexitate amețitoare. Informația, adică eroina acestei cărți, personajul ei principal, străbate, sub ochii noștri, milenii întregi și o infinitate de locuri.

Pornim, o dată cu omenirea, din Africa, de la primele semne ale limbajului articulat, de la tobele vorbitoare și ajungem în spațiile unde s-a folosit pentru întâia oară scrisul și alfabetul, ulterior trecem prin Grecia, pentru ca apoi să poposim în Anglia, ca să asistăm la elaborarea celor dintâi dicționare și la inventarea mașinii diferențiale de către Charles Babbage, la inventarea cartelei perforate, la firele de telegraf și la toate acele elemente de tehnologie care care jucat, la vremea lor, un rol la țeserea pânzei de păianjen a informației în care suntem, fără putință de scăpare, prinși. Totul pentru a ajunge la Claude Shannon, cel care s-a apropiat cel mai mult de o teorie unificată a informației, folosindu-se de matematici. Inventatorul bitului, unitatea de măsură care servește la cuantificarea informației, a descoperit că informația este intrinsec legată de ordine și de nesiguranță, și, tocmai de aceea, și de entropie, așa cum alții au legat-o de fizică, de mecanica cuantica sau au spus că reprezintă însăși viața.

Ambiția lui Gleick nu este să tragă concluzii definitive, ci să ne restituie toate interogațiile majore care i-au frământat pe oamenii de știință de-a lungul veacurilor în legătură cu Domnia sa, Informația. O carte pe cât de utilă, pe atât de bine scrisă și de delectantă.

James Gleick, “Informația, o istorie, o teorie, o revărsare”, Editura Publica, București, 2012

Ce mai trebuie să citeşti