Lumea a mai trecut de trei ori, in istoria recentă, prin perioade similare cu cea actuală. Când, ce s-a întâmplat atunci și cum au fost depășite crizele economice și geopolitice?

Lumea traversează deja de trei ani una dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă, marcată de pandemia de Covid-19, de războiul ruso-ucrainean, de tensiuni geopolitice în diferite colțuri de mapamond și, nu în ultimul rând, de o inflație galopantă. Mai multe voci au spus că este o criză multifațetată cum economia mondială nu a mai văzut de multe zeci de ani.

Analiștii companiei de analiză și consultanță globală McKinsey au studiat situația și au descoperit că după cel de-al Doilea Război Mondial au mai existat trei perioade de criză majoră. Deși fiecare e specială în felul său, există însă și similarități.

Prima astfel de criză majoră este cea de imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada 1944-1946 analiștii McKinsey au identificat patru evenimente majore – apariția Sistemul Bretton Woods (dolarul american devine moneda folosită la nivel global pentru rezervele internaționale), înființarea instituțiilor globale (ONU și FMI apar în Occident, pe când în Est apare blocul comunist), folosirea pentru prima dată a armelor nucleare și intrarea într-o perioadă de pace.

Nici trei decenii mai târziu apare o nouă criză globală, cea din anii ’70, pe care mulți o identifică doar cu criza petrolului. Prețul petrolului crește puternic și provoacă o criză economică. În aceeași perioadă însă, se rupe „legătura” dintre dolarul american și aur (valoarea monedei nu mai e corelată cu cea a aurului) și se instalează stagflația (recesiunea este însoțită de inflație și somaj ridicat).

„Atunci, criza din energie a fost rezolvată cu ajutorul petrolului din Alaska, Mexic și Rusia și datorită gazului din Norvegia. Mai exact, soluția a venit din rândul statelor non-OPEC. Totuși, criza a durat un deceniu și a fost marcată trei vârfuri de inflație”, a spus anterior Sven Smit, președinte și director McKinsey Global Institute (MGI) în Amsterdam. În ceea ce privește criza actuală, el adaugă că trebuie găsită o soluție la fel de „mare”, de impact, ca și acum 50 de ani, doar că nu vorbim de această dată despre petrol, ci alte surse de energie.

Criza actuală este marcată de războiul din Ucraina, de pandemia de Covid-19, de inflația record și de o serie de reașezări pe scena geopolitică a lumii. Este important însă de menționat că fiecare dintre aceste patru mari probleme cauzează alte probleme pe lanț. Războiul, spre exemplu, a dus la o explozie a prețului la energie și la varii probleme pe lanțurile de distribuție.

Criza cu care se confruntă în prezent economia mondială este una dintre cele mai complexe din ultimele decenii, iar asta pentru că s-au „coordonat” o serie de factori economici, geopolitici și sociali, spun analiștii companiei de analiză și consultanță globală McKinsey.

Ultima dată când lumea a trecut printr-o situație marcată de evenimente majore care să provocat adevărate seisme în structura de bază a economiei mondiale a fost în 1989-1992. Atunci s-a destrămat URSS, s-au pus bazele zonei euro, a apărut internetul și economia Chinei s-a deschis. Deși nu au existat războaie sau pandemii, și atunci a avut loc o reașezare a puterilor economice și geopolitice.

De fiecare dată, în fiecare dintre cele patru ocazii, a fost o perioadă de debut a crizei, perioadă identificată de McKinsey cu o durată de trei ani. În realitate, a fost nevoie de până la un deceniu ca lucrurile să se așeze pe un făgaș normal.

În ceea ce privește criza actuală, au trecut cei trei ani de debut. Ce urmează?

„Energia este cea care pune banii, și deci pune și lumea, în mișcare. Trebuie astfel găsită o soluție pe termen lung la această criză a ofertei. Aceeași este situația și pe piața de hrană, și pe cea a materiilor prime. Cele trei sunt esențiale pentru viitor și pentru dezvoltare, de aceea trebuie gândit totul pe termen lung.”

Astfel, trebuie găsite soluții pe termen lung pentru a nu ne mai întoarce în acest punct. Totodată, trebuie găsite și soluții pe termen scurt, pentru că altfel nu vom putea ieși din criza actuală, explică analistul.

Sven Smit explica anterior că actuala criză este una a ofertei, total diferită de una a cererii, care e psihologică și se poate repara mai repde. O criză a ofertei e o problemă „fizică”, nu ai suficiente materii prime sau bunuri finite. Unul dintre cele mai evidente exemple în acest sens este piața energiei. Astfel, prețurile urcă accelerat.

„Dacă ai cu 10% mai puțină energie, ai cu 10% mai puțin orice. Vorbim de redus consumul de energie, dar dacă îl reduci, înseamnă că reduci tot (de la producție de materii prime la producție de alimente – n.red.).” E un cerc vicios ce doar poate acutiza criza.