Longevitatea și realitatea modernă: o perspectivă feminină

Ileana Badiu, cunoscută în lumea comunicării și o susținătoare ferventă a drepturilor femeilor, aduce în prim-plan un subiect stigmatizat și adesea neglijat: menopauza și impactul său asupra vieții profesionale. Într-o Românie în care 9,8 milioane din populație sunt femei (potrivit INS), iar 42% din forța de muncă este formată tot din femei, apro-ape 40% dintre acestea se află în perimenopauză sau menopauză. Povestea Ilenei Badiu este una personală, dar care a inspirat deschiderea discuțiilor publice pentru schimbarea paradigmei ce plasează această etapă naturală din viața unei femei la capitolul „tabu”, chiar și când vine vorba de angajatori. 

„Ideea de a crea o comunitate dedicată femeilor la menopauză și perimenopauză nu a fost una de moment. Nu a fost o simplă descoperire creativă, ci mai degrabă o necesitate care mi-a fost impusă de experiența mea person-ală”, povestește Ileana Badiu. „Am intrat la menopauză la 42 de ani, iar simptomele au fost copleșitoare, afectând direct performanța mea profesională. Nu aveam idee că oboseala extremă, dificultățile de concentrare sau uitarea lucrurilor importante aveau legătură cu menopauza. Îți găsești cu greu cuvintele, conexiunile mentale sunt lente, ești constant obosită, iar focusul devine o provocare uriașă. Este ceva ce nu îți imaginezi până nu treci prin asta”, mărturisește ea. Șocată de impactul simptomelor, Badiu a ajuns chiar să își facă o tomografie cerebrală, temându-se că ar putea avea o boală neurodegenerativă.

Ceea ce a descoperit ulterior a fost și mai surprinzător: mai mult de 65% dintre femei intră la menopauză înainte de 45 de ani, iar menopauza vine cu până la 72 de simptome diferite. „Și totuși, 87% dintre femei trec prin aceste simptome fără să știe ce se întâmplă cu ele. Este o problemă majoră de informare,” explică Badiu. „Până de curând, nimeni nu vorbea despre asta. Femeile nu știau că simptomele lor au legătură cu menopauza, iar medicii nu erau întotdeauna interesați să trateze aceste probleme. În societate, ideea de menopauză era asociată cu îmbătrânirea, iar îmbătrânirea era sinonimă cu declinul și, în cele din urmă, cu moartea. Însă realitatea este alta, și este nevoie să schimbăm această percepție.”

Badiu descrie detaliat unul dintre cele mai tulburătoare simptome: „ceața mentală” („brain fog”, în engleză): „Pentru cineva care a fost mereu alertă și implicată, să simți că mintea îți funcționează greu este groaznic,” povestește ea. „Uiți lucruri importante, nu găsești cuvintele potrivite, conexiunile se fac mai greu, și ești extrem de obosită. Este mai mult decât o simplă uitare: e ca și cum memoria ar fi fost ștearsă complet. Pentru femeile aflate în funcții de conducere, acest lucru poate fi devastator.” Ea își amintește cum simptomele au devenit atât de severe încât a crezut că are o boală neurologică gravă: „M-am dus să-mi fac o tomografie cerebrală pentru că nu înțelegeam ce mi se întâmplă. Întreaga ex-periență a fost o trezire la realitate.” Femeile care trec prin menopauză sunt adesea nevoite să își continue viața profesională fără sprijin sau înțelegere. „Este o problemă cu impact imens asupra productivității, și totuși, de multe ori, nu există o cultură organizațională care să înțeleagă și să sprijine femeile în acest sens,” subliniază Badiu.

O platformă, 600 de întrebări

Menopauza este o realitate inevitabilă pentru toate femeile de pe glob, însă efectele acestei tranziții nu sunt doar biologice, ci se răsfrâng puternic și asupra vieții profesionale. Potrivit datelor citate de Ileana Badiu, aproape 40% dintre femeile din România se află la vârsta perimenopauzei sau a menopauzei, iar aceste etape ale vieții pot afecta direct activitatea lor profesională. Mai mult, 42% din forța de muncă a României este compusă din femei, ceea ce înseamnă că impactul menopauzei depășește sfera individuală și se extinde asupra întregului ecosistem de afaceri. „Perimenopauza poate dura câțiva ani și poate afecta bunăstarea fizică, emoțională, mentală și socială”, arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății. Femeile pot trece printr-o serie de simptome, cum ar fi anxietatea, schimbările de dispoziție, oboseala, bufeurile și dificultățile de concentrare, toate având un efect consider-abil asupra performanței la locul de muncă. Un studiu al University College London din 2021 subliniază că 62,7% dintre femei consideră tranziția menopauzei dificilă sau foarte dificilă, descriind experiența ca un „coșmar” sau „îngrozitoare”.

Unul dintre aspectele cele mai alarmante este lipsa de educație pe această temă. Peste 90% dintre femei nu au fost niciodată informate despre menopauză în timpul școlii, iar aproape jumătate dintre ele nu se simt informate nici în prezent. Această lacună educațională duce la o lipsă de înțelegere și sprijin, ceea ce contribuie la o scădere a productivității și chiar la plecarea de la locul de muncă. „Când își părăsesc locurile de muncă din cauza problemelor de concentrare, a oboselii, a bufeurilor, a lipsei de energie, a depresiei, a stimei de sine scăzute și a altor simptome puternice cauzate de menopauză, afectează toate domeniile de activitate”, se menționează în prezentarea organizației. Determinate de lipsa de sprijin și informații, Ileana Badiu a pus bazele unei platforme care să adreseze nevoia de informare a femeilor: „Am lucrat luni de zile pentru a strânge 600 de întrebări frecvente de la comunitatea noastră și am adus 20 de specialiști pentru a răspunde la ele,” explică Badiu. „Este o resursă video completă, cu răspunsuri de la ginecologi, endocrinologi, cardiologi și chiar avocați specializați în dreptul muncii. Femeile pot accesa aceste informații oricând, în intimitatea casei lor, pe drum spre birou sau oricând au nevoie de clarificări.”

Conținutul este structurat pentru a fi ușor de navigat, cu motoare de căutare intuitive: „Dacă vrei să știi ce spun ginecologul și cardiologul despre biohormoni sau despre ce poți face împotriva bufeurilor, vei găsi toate aceste răspunsuri în platformă”. Accesul este oferit printr-o subscripție unică, fără plăți recurente: „Plătești o dată și ai acces pe viață la toate informațiile. 370 de lei pentru cinci specialități sau 780 de lei pentru tot conținutul. Este mult mai ieftin decât o consultație individuală și îți oferă o înțelegere completă a ceea ce se întâmplă cu corpul tău”.În afară de partea medicală, platforma abordează și aspecte juridice, având avocați care le explică femeilor drepturile lor la locul de muncă. „Dacă ai simptome severe, ai aceleași drepturi ca oricine cu o afecțiune medicală,” explică Badiu. „Trebuie să știm să ne cerem aceste drepturi și să beneficiem de ele, pentru că menopauza nu este o alegere, ci o condiție medicală reală.”

Ce pot face angajatorii?

Ileana Badiu atrage atenția asupra nevoii de sprijin din partea angajatorilor pentru femeile aflate în această etapă a vieții. „În ziua de azi, companiile vorbesc despre diversitate și well-being, dar sprijinul pentru femeile aflate la men-opauză este un aspect care încă lipsește,” spune ea. Susținerea femeilor aflate la menopauză este un subiect de importanță crescândă, care prinde contur și în contextul organizațiilor moderne. Așa cum companiile au înțeles să sprijine femeile care doresc să devină mame prin programe de fertilitate, tot așa ar trebui să abordeze și tranziția menopauzei, mai ales că această perioadă afectează un segment semnificativ al forței de muncă, adesea format din femei cu o vastă experiență profesională. „Zona de susținere a femeilor aflate la menopauză este extrem de importantă din partea unui angajator”, spune Ileana Badiu. Ea explică faptul că multe dintre aceste femei sunt figuri de conducere în companii, ocupând roluri importante în boarduri sau în managementul de vârf. „Femeile care ajung în perioada de perimenopauză sau menopauză sunt adesea cele care au crescut în compania respectivă, și sunt, de fapt, motorul deciziilor strategice,” adaugă ea.

Una dintre cele mai cutremurătoare realități pentru femeile aflate la menopauză este impactul pe care simptomele îl pot avea asupra performanței lor profesionale. „Am fost la o conferință organizată de un grup de comunicare, unde am văzut o statistică din Marea Britanie care mi-a dat fiori. 87% dintre femeile aflate în poziții de conducere și care trec prin menopauză se retrag din funcțiile lor din cauza simptomelor,” relatează Badiu. Aceste femei se simt rușinate de manifestările lor fiziologice și resimt o lipsă de susți-nere la locul de muncă, ceea ce le determină să se retragă sau să devină mai puțin eficiente. Dar soluțiile există. De la tratamentele de substituție hormonală care pot ajuta la stabilizarea simptomelor, până la măsuri simple precum flexibilitatea programului de lucru, există strategii care pot transforma experiența menopauzei într-o tranziție mai ușor de gestionat. „Poate ar fi nevoie ca femeile să primească susținere din partea angajatorilor, să aibă program flexibil, mai ales atunci când noaptea nu pot dormi din cauza simptomelor de insomnie. Poate că întâlnirile de dimineață, la ora 8 sau 9, nu sunt mereu cele mai potrivite pentru ele”, explică ea. Un alt factor care trebuie luat în considerare este modul în care sunt amenajate spațiile de birou. „Bufeurile, adică sindromul vasomotor cauzat de scăderea estrogenului, pot fi extrem de greu de suportat. Temperatura în birouri ar trebui să fie flexibilă, poate chiar să existe o cameră de răcire, pentru că pentru unele femei este efectiv insuportabil,” spune ea. Introducerea unor astfel de măsuri de susținere ar demonstra o cultură organizațională care prețuiește și sprijină femeile. „Nouă ni se pare că acest tip de platformă de conținut, oferit angajatelor, este o demonstrație fantastică de susținere. Deja avem clienți care au introdus acest program de HR,” explică ea.

Fie că este vorba de informare, pachete medicale, sau flexibilitatea programului de lucru, inițiativele care țin cont de nevoile femeilor la menopauză pot transforma mediul de lucru într-un loc mai incluziv și mai empatic. Totuși, în România, deschiderea companiilor față de astfel de subiecte rămâne încă  limitată. „Companiile nu sunt foarte deschise, dar la cele care ne deschid ușa, reacția este incredibilă. Munca de educare pe care o facem de ani de zile începe să dea roade. Femeile din aceste companii au o reacție emoțională puternică, unele au plâns când au realizat că sunt soluții și că acest subiect începe să fie abordat deschis,” mărturisește ea. „Mi s-a spus că suntem într-un moment istoric,” adaugă ea, referindu-se la momentul în care a prezentat platforma unei comisii de femei dintr-o companie. „Suntem într-un punct în care vorbim deschis și ne dăm seama că avem soluții. Este uluitor că am ajuns aici.”

Ileana Badiu consideră și că legislația ar trebui să includă protecții pentru femeile aflate la menopauză, similare cu cele introduse în alte țări pentru femeile aflate la menstruație.Badiu vorbește cu pasiune despre necesitatea unei schimbări legislative. „Femeile trăiesc mai mult și petrec o partesemnificativă a vieții lor la menopauză. Calitatea vieții lor trebuie să fie cât mai aproape de superlativul vârstei,” spune ea. „Am fondat o asociație care are doar două săptămâni, cu scopul de a umple acest vid legislativ. Sperăm că, odată ce agitația politică din jurul alegerilor se va liniști, vom putea aduce acest subiect în fața factorilor de decizie.” Ea subliniază că orice inițiativă legislativă ar trebui să includă accesul la informații, sprijin la locul de muncă și pachete medicale decontate. „Propagarea informației este primul pas. Femeile trebuie să știe ce opțiuni medicale au și trebuie să fie susținute de sistemul medical,” spune Badiu. „Inițiativele legislative ar putea ajuta la educarea și informarea femeilor, dar și la asigurarea sprijinului necesar în mediul de afaceri.”

Desființarea miturilor și redefinirea menopauzei

Una dintre cele mai mari provocări rămâne însă modificarea percepțiilor culturale. „Cea mai serioasă percepție greșită este că menopauza înseamnă automat să fii o femeie bătrână, o babă, cum se spune popular,” afirmă Badiu. „Repet, statistica este schimbată. Femeile intră la menopauză mai devreme, iar asta se întâmplă și din cauza emancipării lor, care schimbă tot echilibrul hormonal,” continuă ea. Femeile din zilele noastre sunt mult mai implicate profesional, duc o viață activă și sunt adesea supuse stresului, ceea ce contribuie la accelerarea proceselor hormonale. „Generații la rând, femeile sunt în postura de a munci din greu și de a face sport intens, iar asta schimbă profilul hormonal. Femeile țin diete drastice, consumă hrană săracă în nutrienți esențiali, mănâncă salate fără substanțele de care au nevoie pe termen lung,” explică Badiu. Ea subliniază că acești factori, alături de oxidare, fumat, consum de alcool și stres, contribuie la debutul precoce al menopauzei.

O altă idee greșită este că menopauza scade automat valoarea unei femei în societate, reducând-o la un rol de „bunică” sau persoană inactivă. Ileana Badiu oferă o clarificare importantă: „În al doilea rând, longevitatea este crescută. Dacă femeile acum 50 de ani intrau la menopauză la 55 de ani și ieșeau la pensie tot pe la 53-55 de ani, astăzi situația este complet diferită. Se iese la pensie la 65 de ani. Asta înseamnă că de la momentul în care femeia intră la menopauză până când este considerată inaplicabilă profesional trece un interval mare de timp. Nu este bătrână!” Badiu explică faptul că, deși femeia poate să nu mai secrete estrogen la aceleași niveluri ca înainte, acest lucru nu înseamnă că nu mai poate să fie în formă, atât mental cât și fizic. „Este important să înțelegem că jumătate din viața unei femei poate să fie la menopauză, iar pentru unele chiar trei sferturi din viață. Longevitatea ne impune să regândim complet percepțiile despre această etapă,” adaugă ea.

Ileana Badiu vorbește din experiență personală, povestind o întâmplare rele-vantă din viața ei de mamă. „Fiul meu, care era în clasa a 5-a, a avut la școală ora de educație sanitară. Au discutat despre adolescență, despre faptul că fetele au ciclu menstrual și pot avea copii, iar prezentarea s-a încheiat cu imaginea unei bunici, o femeie în vârstă, cu coc alb, pisică și nepoțel. Scria acolo: ‘Când ciclul hormonal se încheie, femeia intră la menopauză și este bunică.’” Această reprezentare a fost un șoc pentru Ileana, care la 42 de ani nu se simțea deloc o bunică. „Mi-am întrebat fiul, ‘Ție ți se pare că eu sunt bătrână?’, iar el mi-a răspuns categoric că sunt tânără. Am profitat de ocazie să îi explic că sunt la menopauză și să inițiez un dialog deschis despre acest subiect. M-am gândit că, dacă pot să normalizez menopauza la mine acasă, vorbind cu un băiețel de 11 ani, pot face acest lucru și cu alte persoane,” relatează Badiu. O altă prejudecată pe care Badiu o combate este legată de rolul ancestral al femeii, văzută doar prin prisma capacității de a procrea. „În mentalitatea veche, rolul femeii pe pământ era să facă copii, iar când acest rol se încheia, nu mai era văzută ca o femeie. Dar ce să vezi? Astăzi, femeile fac mult mai multe lucruri. Sunt motorul societății, contribuie la plătirea taxelor, conduc afaceri și angajează oameni. Rolul femeii nu se termină odată cu procreerea,” subliniază ea. Această schimbare de mentalitate este esențială pentru a sprijini femeile moderne, iar normalizarea subiectului menopauzei devine o misiune personală și profesională pentru Badiu. Ea își exprimă speranța că generația fiului său și cele care urmează vor vedea menopauza cu ochi diferiți, fără stigmatul social pe care generațiile anterioare l-au purtat. Într-o lume în continuă evoluție, în care longevitatea a crescut și femeile sunt active mai mult timp în viața profesională, redefinirea percepției despre menopauză devine crucială. „Percepția cea mai importantă care trebuie modificată este că menopauza nu înseamnă bătrânețe,” afirmă Ileana Badiu, îndemnând la o mai bună înțelegere a acestei etape și la deschiderea dialogului, pentru ca femeile să fie sprijinite și respectate pe tot parcursul vieții lor active.   

O perspectivă medicală

Anca Sultan, medic specialist în obstetrică-ginecologie, menopauză, chirurgie minim invazivă, ecografii, terapii de substituție hormonală și estetică ginecologică, a studiat alături de experți internaționali și a participat la cursuri de specializare în Europa și SUA, aprofundând problematica menopauzei în ultimii ani. Ea a răspuns câtorva dintre cele mai frecvente întrebări în rândul femeilor care lucrează și se confruntă cu simptomele menopauzei:

Care sunt cele mai frecvente simptome ale menopauzei care pot influența performanța profesională a femeilor ac-tive pe piața muncii?

Cele mai agresive simptome pe care le experimentează femeile în această perioadă sunt bufeurile, tulburările cognitive, iritabilitatea, instabilitatea emoțională, lipsa energiei, starea de oboseală permanentă, anxietatea sau depresia. Ele sunt conjugate sau izolate, au intensități diferite în funcție de fiecare femeie, dar impactul lor asupra vieții personale și profesionale este foarte puternic. Aș vrea să adaug aici câteva exemple de simptome pe care pacienta nu le asociază cu menopauza, dar care se află în lista celor 72 de simptome studiate și acceptate de specialiști. Dureri în articulațiile falangelor degetelor de la mâini. Adeseori, acest simptom este asociat cu utilizarea tastaturii laptopurilor. În fapt, este un efect al scăderii estrogenului și, implicit, al scăderii capacității de lubrifiere a articulațiilor mici. Schimbarea structurii părului, căderea părului, frisoane sau o stare de frig permanentă, aici aș vrea să subliniez că unele persoane au bufeuri, în timp ce altele resimt frig; ambele simptome sunt generate de incapacitatea corpului de a-și autoregla temperatura, simptom generat tot de absența sau scăderea valorilor hormonale.

Cum pot aceste simptome afecta productivitatea și capacitatea de concentrare la locul de muncă?

Aceste simptome incapacitează femeia activă, o sperie, o determină să se izoleze social și să nu-și mai dorească să fie atât de activă pentru că simte că nu mai este productivă sau se simte rușinată. Există situații pe care paciente mi le-au povestit, în care, în timpul unui meeting, o femeie poate să aibă o serie de bufeuri și trebuie să iasă din cameră, să se liniștească, să se miște. În acest context, femeile nu mai pot performa la nivelul optim și devin o prezență bulversantă și pentru cei din jur. Mai sunt situații în care iritabilitatea și/sau anxietatea le împiedică pe femei să lucreze în echipă. Practic, ele se transformă dintr-un liant social, într-un personaj dificil, lipsit de toleranță și greu de gestionat în echipe.

Există strategii sau tratamente specifice care pot ajuta femeile să gestioneze simptomele menopauzei în contextul profesional?

Există multe tipuri de terapii valabile pentru această condiție medicală. De la terapii alternative pentru pacientele care au contraindicații pentru tratamentele hormonale sau nu doresc să beneficieze de ele, mă refer aici la tehnici de relaxare, yoga, acupunctură, terapie cognitiv-comportamentală pentru pacientele cu tulburări cognitive care au nevoie de ajutor în gestionarea emoțiilor și anxietăților, apoi sunt tratamentele hormonale, foarte la îndemână în zilele noastre, cu hormoni sintetici și bioidentici, și tratamentele de estetică ginecologică pentru rejuvenare și sin-dromul urogenital asociat menopauzei.

Cum influențează menopauza pozițiile de conducere ocupate de femei, precum cele de CEO sau manageri de top?

Din experiența mea clinică, pot să vă spun că pacientele care au de gestionat bugete mari, echipe mari de oameni, mai multe proiecte în același timp, devin extrem de anxioase în perioada în care apar simptomele menopauzei sau perimenopauzei. Ceața mentală și lipsa de focus sunt principalele simptome care le pun într-o dificultate majoră în fața unor taskuri care păreau foarte simple până în acel moment. Multe dintre ele ajung prima dată la psiholog sau psihiatru pentru că asociază aceste stări cu probleme psihologice grave. În unele cazuri, ele sunt diagnosticate corect și trimise la ginecolog și endocrinolog, în altele, nu își găsesc un răspuns medical corect și atunci se adân-cesc în anxietăți mai mari, li se declanșează atacurile de panică și fac eforturi supraomenești ca să mai fie funcționale în mediul profesional. Pe de altă parte, aceste femei sunt mult mai informate, expuse mai mult la soluții, ajung să identifice corect simptomatologia și să înțeleagă mai ușor că intră într-o altă etapă a vieții lor care trebuie tratată diferit. Observ la pacientele informate o deschidere către terapie, indiferent sub ce formă, însoțită de nevoia de a rezolva rapid aceste probleme pentru că nu își permit ca viața lor profesională și personală să fie afectată. Desigur că la celălalt pol întâlnim femei mai puțin informate, mai puțin dispuse să vorbească despre aceste probleme din cauza educației, care ajung la medic doar atunci când au simptome severe sau când simptomatolo-gia de menopauză se suprapune peste alte condiții medicale a căror rezolvare sau ameliorare presupune și tratarea menopauzei.

Ați observat o creștere în numărul pacientelor care solicită consiliere sau tratament pentru simptomele menopauzei în ultimii ani? 

Cred că vorbim despre un shift cultural. Noi provenim din generații de mame și bunici care au considerat că menopauza nu este un subiect de discuție, indiferent cât de grave sunt simptomele, care s-au consolat cu ideea că în câțiva ani simptomele foarte grave se ameliorează și care nu au știut care este impactul general asupra corpului și stării de sănătate. Toate statisticile medicale arată că femeile ajunse la menopauză sunt mult mai predispuse la boli cronice grave. În ultimii ani, prin intermediul unor persoane care au înțeles complexitatea problemei, a început să se vorbească pe plan internațional, dar și în România despre menopauză, și femeile au conștientizat contextul medical, impactul real al menopauzei, au înțeles că anumite lucruri pe care le simt sunt simptome ale menopauzei și că există soluții pentru ameliorarea lor. Creșterea speranței de viață a modificat percepția asupra menopauzei pentru că femeia, dar și societatea au constatat că femeia activă, a cărei menopauză începe mai devreme, este un actor social incapacitat, care la mijlocul vieții ajunge în situația neplăcută de a gestiona o serie de schimbări im-portante din viața ei, iar acest lucru nu se poate face decât cu ajutorul specialiștilor. În ultimii 10 ani, lumea medicală a devenit mult mai atentă la femeia matură, medicii au început să se specializeze și să ofere și ei soluții aces-tor femei. Cred că progresul din această zonă a venit din toate direcțiile, iar pacienta poate să beneficieze acum de soluții reale. A ajutat foarte mult și comunicarea publică pe acest subiect, educarea femeilor, precum și investițiile în cercetare. În Statele Unite, Senatul a introdus anul acesta și în agenda politică problema menopauzei, în urma unei campanii media foarte puternice. Scopul Senatului american este, în primul rând, reducerea stigmatizării so-ciale, creșterea investițiilor în cercetare și tratarea problemei la scară largă.

Cum pot angajatorii sprijini angajatele care trec prin menopauză, pentru a menține un mediu de lucru productiv și empatic?

În primul rând, mă aștept ca în zona de business să existe deschiderea pentru discutarea acestei probleme care afectează femeile active profesional, care nu în toate situațiile sunt ușor de înlocuit. Companiile pot ajuta angajatele să se informeze, să dezvolte programe interne prin care să se deschidă discuția, să fie pusă pe agendă, să i se acorde importanță. Am fost invitată să vorbesc într-o companie, în fața a aproximativ 100 de femei și bărbați, și, spre surprinderea mea, bărbații au pus întrebări pe care le primeau de la partenerele lor care nu lucrau în acea companie. Mi-ar plăcea ca asta să fie normalitate, ca femeile și bărbații să discute deschis despre acest subiect, ca departamentele de HR să studieze statisticile îngrijorătoare care spun că menopauza se instalează mult mai devreme și să gândească soluții pentru angajatele femei, customizate pe specificul industriei din care provin. Cred că este mult mai costisitor pentru o companie să recruteze și să crească oameni noi, decât să îi educe.

Ce recomandări aveți pentru femeile care se confruntă cu simptome ale menopauzei și doresc să își mențină per-formanța profesională la un nivel înalt?

Să vadă această perioadă ca pe una mai puțin critică pentru că acum există soluții medicale pentru ea. Să știe că nu înseamnă neapărat declin și îmbătrânire și că trebuie să-și găsească forma de tratament care li se potrivește și că nu trebuie să trăiască în simbioză cu simptomele ei. Să știe că există 72 de simptome care sunt studiate de către medici și că ameliorarea lor, prin orice formă de tratament aleg, înseamnă grijă pentru sine și o viață mai frumoasă. Le sfătuiesc să meargă la medic, să-și facă analizele la timp, să urmeze recomandările medicale, și, în măsura în care terapia de substituție nu este contraindicată, să urmeze terapia de substituție hormonală. Și, deși știu că acest mesaj poate părea plictisitor, eu vreau să recomand o dietă echilibrată, sport și un consum optim de apă.

Există programe sau resurse specifice disponibile în România care să sprijine femeile active pe piața muncii în ges-tionarea menopauzei?

Din câte știu eu, nu există nici programe și nici politici speciale pentru femeile aflate la menopauză, toată lumea ignorând faptul că aproape jumătate din viața ei, femeia este la menopauză, deci vorbim despre milioane de femei afectate de simptomatologia specifică menopauzei. De exemplu, nu există niciun program pentru menopauza indusă, mă refer aici mai ales la pacientele oncologice, care, în momentul în care încep tratamentele specifice din zona oncologică, intră automat la menopauză. În unele situații, acest proces este reversibil după finalizarea tratamentului, în alte situații nu se mai poate face nimic, din păcate. Pentru că incidența bolilor oncologice este îngrijorător de mare la femeile tinere și pentru că impactul bolii împreună cu menopauza este major, aceasta este o zonă care trebuie analizată și rezolvată cu celeritate.

Cum influențează stilul de viață și alimentația simptomele menopauzei și, implicit, performanța la locul de muncă?

Dacă ne gândim că la menopauză crește substanțial riscul pentru afecțiuni cronice ca diabetul, bolile cardiovascu-lare, obezitatea etc., un stil de viață sănătos înseamnă profilaxie pentru aceste boli, dar și o mai bună gestionare a simptomatologiei menopauzei. Stilul de viață și alimentația sunt cruciale în perioada în care scăderea valorilor hormonale lasă femeile fără această „baghetă magică” care le protejează până la etapa de viață adultă. Somnul, sportul, alimentația și starea psihică bună sunt elemente esențiale atât în viața personală, cât și în cea profesion-ală. Excesele de orice fel, stresul, lipsa somnului afectează și performanțele tinerilor, nu doar ale angajaților maturi. În al doilea caz, însă, ele se suprapun pe simptomatologia descrisă mai sus și devin elemente care perturbă semnificativ starea de bine sau cea de sănătate, performanțele profesionale individuale și, în lanț, performanțele unor echipe și chiar companii.