Leguminoasele, superalimentul antic recomandat de știință.De câte ori pe săptămână trebuie consumate

Nu este o tendință recentă. Romanii le cunoșteau și le consumau. Horațiu le celebra în Satirile sale. Apicius le descria în cartea de bucate De Re Coquinaria. Pliniu cel Bătrân le analiza proprietățile nutriționale în Naturalis Historia.

Astăzi, știința confirmă ceea ce anticii intuiau. Italia este liderul european al consumului, cu aproximativ 9,2 kg pe cap de locuitor anual, potrivit Il Messaggero.

Leguminoasele sunt o sursă importantă de proteine vegetale. Conțin fier, zinc, vitamine din grupul B și acid folic. Sunt bogate în fibre, esențiale pentru sănătatea digestivă. Consumul regulat contribuie la reducerea riscului de boli cronice și cardiovasculare. Comunitatea științifică recomandă includerea lor în dietă de cel puțin 3-4 ori pe săptămână. Scopul este reducerea consumului de carne și înlocuirea proteinelor animale cu surse vegetale de calitate.

Leguminoasele nu sunt o descoperire recentă. Horațiu le menționează în Satirile sale, alături de bob, cicoare și năut prăjit în ulei. Apicius descrie moduri variate de preparare în De Re Coquinaria. Cato oferă instrucțiuni de cultivare și conservare în De Agri Cultura. Pliniu cel Bătrân analizează proprietățile lor nutriționale și medicinale în Naturalis Historia. Lupinul era numit „carnea săracilor” datorită conținutului ridicat de proteine.

În primele decenii ale secolului al XVI-lea, spaniolii au adus fasolea în Europa. Originea sa: America Centrală și de Sud. În Italia, cultivarea pe scară largă este documentată încă din 1569. Și aici a primit porecla „carnea săracilor”, pentru același motiv: proteina accesibilă și hrănitoare.

Consumul de leguminoase a crescut lent, dar constant. Mișcările vegetariene și reducerea generală a consumului de carne au accelerat această tendință.

Fenomenul, numit „legumania”, afectează peste 90% dintre consumatori. Italia conduce în Europa, cu 9,2 kg pe cap de locuitor pe an. Pastele din făină de leguminoase – obținute din mazăre, linte roșie, năut sau lupin – contribuie semnificativ la acest consum. În 2025, vegetarienii reprezentau 6,6% din populație, iar veganii 2,9%.