La 25 de ani, probabil că mulți sunt încă la primul loc de muncă. Ei au decis însă să fie propriii lor șefi, unii chiar înainte de a-și termina studiile

La 25 de ani, probabil că mulți sunt încă la primul loc de muncă. Încă încearcă să facă cunoștință cu piața muncii, să-și găsească drumul în carieră, să-și caute jobul visurilor. Alții poate că încă nici nu au lucrat vreodată până atunci și se pregătesc psihologic pentru această etapă. Dar mai sunt și aceia pentru care vârsta de 25 de ani vine deja cu un pic de experiență antreprenorială în spate. Poate cu bani de la părinți – sau nu –, poate cu sfaturi și ajutor de la oameni cu ștate mai vechi, există și acei tineri care nu se văd vreodată angajați și care preferă să-și construiască propriul job ideal. Despre ei veți citi în continuare.

1. Paul Crețu a pus bazele plantației sale de cătină din Târgu-Neamț pe vremea când era încă student la Automatică și Calculatoare, în Iași. Se întâmpla acum șase ani, pe când avea 22 de ani, și a pornit la drum cu dragostea pentru agricultură pe care i-au insuflat-o bunicii și cu o bucată de pământ pe care a primit-o de la părinți.

Inițial, nu voia plantație de cătină, ci de nuci, dar cu fonduri europene. În anul acela însă nu s-au mai dat fonduri europene pentru nucă, așa că s-a reorientat. Își petrecuse copilăria la bunici, așa că știa ce înseamnă agricultura, iar în plus s-a documentat despre ce înseamnă cătina și cum se cultivă.

A investit în îngrădirea terenului, în cumpărarea și plantarea puietului, și-a cooptat colegii de facultate care au venit să-l ajute și astfel a ajuns să aibă 10.000 de copăcei de cătină pe o suprafață de cinci hectare. După prima recoltă, s-a gândit că ar putea valorifica producția de cătină și altfel decât vânzând-o ca atare, așa că a dezvoltat o rețetă de sirop de cătină pe care a pus-o pe piață sub brandul Orange Valley. Rețeta cuprinde cătină presată la rece, combinată fie doar cu miere de albine, fie cu miere de albine și ghimbir. Procesul de producție are loc lângă Târgu-Neamț.

2. Marius Ardelean avea 22 de ani când a pornit businessul Rockha, în care a pornit cu sprijinul tatălui său. Absolvent de Informatică, Marius Ardelean produce, într-un atelier din Târgu-Mureș, agende de lux cu hârtie fabricată din piatră.

„Rockha a luat naștere pe 1 martie 2018, când, din întâmplare, am văzut în mediul online că există hârtie rezistentă la apă. Mi-a luat mai puțin de 30 de secunde să mă hotărăsc că vreau să văd această minune cu ochii mei și am achiziționat un caiet cu hârtie din piatră”, a povestit Marius Ardelean în cadrul emisiunii ZF Afaceri de la zero.

Fascinat de proprietățile hârtiei din piatră, s-a gândit că ar putea produce chiar el agende și caiete din acest material, însă a pus ideea pe lista de proiecte de făcut pentru „când va fi mare”. Proiectul a revenit însă la scurtă vreme, când, ca temă pentru facultate, și-a prezentat ideea în fața unui profesor. Reacția pozitivă a acestuia a fost imboldul de care Marius Ardelean a avut nevoie pentru a se gândi mai serios la ceea ce avea să devină, doar câteva luni mai târziu, Rockha.

Materia primă – hârtia brută, făcută din piatră – vine de la furnizori din Uniunea Europeană, iar pielea folosită pentru realizarea coperților este adusă din Italia. În România, până când agendele sunt gata, trec prin trei locuri diferite din țară.

Înainte de a fonda Rockha, Marius Ardelean a avut mai multe joburi de vară, iar pentru o scurtă perioadă a lucrat în domeniul IT, în care, de altfel, are și studii, fiind absolvent de Informatică economică.

3. David Marius are 22 de ani,  s-a născut în Republica Moldova, a făcut școala în Italia și a adus în România un business pentru care materia primă vine din Italia. El spune povestea spirulinei Spacefood, o microalgă pe care o poți adăuga în smoothie-uri, mâncare, deserturi, pentru a da gust zilelor grăbite.

„Ideea mea a fost susținută doar de tatăl meu, care a crezut în mine din ziua 1. Antreprenoriatul îmi amintește de desenele cu multe puncte pentru copii, care trebuie unite pentru a crea într-un final forma dorită, iar noi mergem pe acest drum cu speranța că aceste puncte se vor uni”, spunea David Marius la sfârșitul anului 2020.

Pentru el, totul a început cu importul de spirulină vie congelată din Ucraina în Republica Moldova. Era o alternativă la spirulina praf, însă nu s-a oprit aici, ci a făcut cercetări pe cont propriu la ferme din Italia, iar în 2019 a încheiat un parteneriat cu o fermă care își are rădăcinile într-o lungă tradiție de familie, întinsă de-a lungul a trei generații. Acolo cultivă spirulina pe care o vinde astăzi sub numele Spacefood.

4. Ionel Timiș și Bene Laszlo, în vârstă de 21 de ani, s-au cunoscut în cadrul unui accelerator de start-up-uri dedicat liceenilor, în 2017. După absolvirea programului, au hotărât să-și lanseze o afacere proprie, care a luat numele Zamir și care era, inițial, un magazin online de tricouri personalizate. Mai târziu, businessul s-a reorientat către revânzarea de îmbăcăminte printată, iar astăzi este un brand de șosete colorate. Cele mai populare sunt cele cu desene care ilustrează halbe de bere, dar și cele cu personaje precum Salvador Dali, Pablo Picasso sau Albert Einstein.

Cum publicul-țintă pentru șosetele Zamir sunt studenții, businessul celor doi tineri a fost afectat anul trecut de faptul că aceștia au plecat din Cluj-Napoca spre orașele lor natale, din cauza pandemiei. Investiția celor doi în Zamir a fost de 600 de lei.

„Părinții noștrii ne-au susținut extrem de mult in inițiativa noastră și ne-au ajutat și din punct de vedere financiar. Probabil ar fi fost mai greu să aducem magazinul la stadiul actual fără ajutorul și susținerea lor”, spun ei.

Pe lângă antreprenoriat, cei doi tineri sunt studenți – Ionel Timiș la Informatică economică, iar Bene Laszlo la Construcții de mașini. Spun însă că domeniile pentru care se pregătesc nu exclud antreprenoriatul, așa că, în viitor, vor să le facă pe amândouă în paralel.

5. Leonardo Mărincean (26 de ani), Ovidiu Damian (24 de ani), Sergiu Tritean (20 ani) și Horia Roman-Crișan (20 ani) sunt patru studenți din Turda care, în urmă cu un an, au dat viață visului lor de a fi antreprenori, dezvoltând StarMaps.

Practic, ei surprind, folosindu-se de un soft care preia datele din satelit, toate constelațiile de pe cer preluate dintr-un anumit loc, la un anumit moment, și le ilustrează sub forma unui tablou.

„Suntem o echipă destul de variată, toți studenți în prezent, la Contabilitate, Informatică economică, politehnică și strategii și politici de marketing. Ne cunoaștem de mai mult timp, am lucrat împreună pe mai multe proiecte, în special în ONG-uri, iar în decembrie 2019 ne-am întâlnit la o cafea și am decis să deschidem un SRL și să testăm tot felul de idei trăznite, până găsim una care să aibă succes pe piață”, povestea Leonardo Mărincean la emisiunea online ZF Afaceri de la zero, la începutul acestui an.

Inițial, tinerii credeau că tablourile StarMaps vor fi un produs doar pe placul cuplurilor, însă au avut, de-a lungul primului an, comenzi și pentru aniversarea căsătoriei părinților, pentru celebrarea primei întâlniri între prieteni, printre clienți numărându-se și invitați și apropiați ai familiei participanți la un botez și părinți care își amintesc momentul în care le-au venit copiii pe lume.

Toți cei patru tineri se visează antreprenori pe termen lung, dar, spune Leonardo, asta depinde mult de capitalul pe care reușesc să-l adune până când își vor termina studiile. Dincolo de StarMaps, ei vor să fie antreprenori în domeniile pentru care se pregătesc. Cunoștințele fiecăruia în domeniul în care studiază au fost utile și pentru StarMaps.

6. O vacanță în Islanda era ceea ce avea să-i dea Mădălinei Olteanu primul imbold de a-și deschide o afacere. A intrat într-un magazin de bijuterii din capitala Reykjavik și a rămas fascinată, așa că, la întoarcerea în țară, s-a uitat la câteva tutoriale pe internet și a început să meșterească bijuterii similare. În două luni, își dăduse deja demisia de la multinaționala la care lucra și își deschisese propria firmă. Se întâmpla acum aproape opt ani, când avea 23 de ani și „un curaj nebun”, după cum spune ea astăzi.

Businessul ei poartă numele Lemn în Dar, un brand care însoțește o gamă mare de produse, de la agende – produsul-emblemă al afacerii – la invitații de nuntă și de botez, cutii, semne de carte personalizate, papioane, mărțișoare și multe altele. Mădălina și colegii ei fac asamblarea în Sibiu, iar de tăierea laser se ocupă colaboratorii lor, la indicațiile stricte ale tinerei. În total, pe site – unde vinde de jumătate de an – sunt peste 200 de modele disponibile, iar multe alte comenzi sunt personalizate.

Investiția inițială în Lemn în Dar a fost de 10-20.000 de euro, din economii și sprijin de la părinți, iar înainte de a accesa canalul de vânzare online, produsele erau comercializate la standuri amplasate în centrul Sibiului.

Experiența profesională a Mădălinei Olteanu acoperă mai multe domenii, precum fiscalitate, contabilitate, vânzări, un cumul care, spune ea, a ajutat-o pentru a-și gestiona propriul business. A studiat finanțe, asigurări, bănci și burse de valori la Academia de Studii Economice din București, apoi a făcut un master la SNSPA, de Project management în limba engleză.

7. Povestea Bobar începea în urmă cu 12 ani, când Diana Bobar, studentă la pictură la Universitatea de Vest din Timișoara pe atunci, ținea în viață un blog de modă ca un adevărat jurnal, unde își expunea tentativele creative, de la ședințe de styling cu piese second-hand, la idei de transformare a hainelor vechi. La postările ei online a început să primească reacții, iar curând a venit și prima colecție de haine.

A fost făcută în joacă, la începutul anului 2008, ca o autoprovocare. Colecția a fost croită și cusută de Diana, fără să știe ce înseamnă croitorie, cu ajutorul tutorialelor de pe YouTube și al tiparelor gratuite din Burda, la o mașină casnică, veche, împrumutată. Piesele au fost probate și ajustate, una câte una, pe Diana, apoi fotografiate tot de ea, cu ajutorul unui trepied. La scurt timp după publicarea colecției pe blog, au venit primele comenzi, iar Diana a profitat de scutirile de care beneficia ca student pentru înființarea unei firme și a pornit o mică afacere. „Această primă colecție a fost produsă din țesături textile cu diferite defecte, dintr-un depozit local, țesături pe care am ales să le achiziționez din banii de buzunar din studenție.”

Astăzi, Diana Bobar este administratorul Bobar, un brand de haine și un business unde împarte munca administrativă cu sora ei, Florina Bobar, absolventă de științe economice. Spun că se echilibrează și se completează, astfel încât să poată împleti partea creativă cu realitatea funcționării unei afaceri. Atelierul funcționează în centrul orașului Timișoara.

Pe lângă timp, Diana a investit în materiale și banii de buzunar primiți pe vremea studenției, încă din ultimul an de facultate. Erau destinați pentru a-și cumpăra de mâncare, însă a preferat să vâneze reducerile și așa și-a cumpărat, într-o zi, o foarfecă profesională pentru croit, în alta – propria mașină casnică de cusut, în alta – o masă potrivită ca înălțime, ajungând astfel să nu mai croiască pe covor.