Versiunea completă
Business Hi-Tech

Jucând la ambele capete în „Războiul Rece” al inteligenței artificiale dintre SUA și China

În cursa pentru supremația în inteligența artificială, SUA și China încearcă să atragă de partea lor cât mai multe economii, tehnologii și investiții. Însă, în loc să aleagă una dintre cele două tabere, tot mai multe țări încearcă să ia…

Mirela Turlan · 17 noiembrie 2026 · 8 min de citit

În cursa pentru supremația în inteligența artificială, SUA și China încearcă să atragă de partea lor cât mai multe economii, tehnologii și investiții. Însă, în loc să aleagă una dintre cele două tabere, tot mai multe țări încearcă să ia ce este mai bun din ambele: cumpără cipuri și infrastructură americană, folosesc modele chinezești open-source și dezvoltă proiecte AI împreună cu companii din ambele țări. De la Arabia Saudită și Brazilia până la Malaysia și Kazahstan, strategia este una pragmatică: acces la tehnologie și independență, fără dependență totală de un singur furnizor.

De la Arabia Saudită și Brazilia până la Malaysia și Kazahstan, guvernele încearcă să profite de tehnologiile dezvoltate atât în SUA, cât și în China. Cumpără cipuri americane, folosesc modele chinezești open-source și își construiesc infrastructura AI cu furnizori din ambele tabere. Pentru Washington și Beijing, cursa pentru supremația în inteligența artificială devine astfel mai complicată: o țară poate investi masiv în infrastructură americană fără să aleagă, în același timp, tehnologia americană pentru întregul ecosistem AI. Arabia Saudită este unul dintre cele mai recente exemple. La începutul lunii septembrie, regatul a prezentat ceea ce numește cel mai avansat model de inteligență artificială în limba arabă. Humain-m3 are însă la bază tehnologie din China, fiind construit pe un sistem open-source dezvoltat de startupul chinez MiniMax.

În același timp, compania saudită Humain, susținută de stat, a încheiat acorduri de miliarde de dolari cu Nvidia și alte companii americane pentru dezvoltarea infrastructurii de calcul necesare proiectelor sale de inteligență artificială.

Publicația Rest of World arată că modelul saudit este un exemplu al unei tendințe care începe să se contureze în mai multe regiuni ale lumii. Țările nu mai privesc neapărat competiția dintre SUA și China ca pe o alegere binară. În schimb, încearcă să combine componentele celor două ecosisteme tehnologice, în funcție de costuri, performanță și ceea ce consideră că le servește propriilor interese.

„Multe țări din întreaga lume, în special cele din Sudul Global, își doresc ce este mai bun din ambele lumi”, spune Kyle Chan, cercetător la John L. Thornton China Center din cadrul Brookings Institution, citat de Rest of World. Potrivit acestuia, multe guverne nu privesc tehnologia chineză prin aceeași lentilă de securitate ca Washingtonul și vor să își păstreze opțiunile deschise, fără să devină dependente de o singură țară sau companie.

Brazilia împarte investiția între Huawei și Nvidia

Brazilia este un alt exemplu al acestei strategii. În august, guvernul brazilian a anunțat o investiție de aproximativ 444 de milioane de dolari în inteligență artificială, împărțită practic între tehnologii americane și chineze. Aproximativ 255 de milioane de dolari vor fi investiți într-o infrastructură de supercalculatoare din Rio de Janeiro, dezvoltată în parteneriat cu Huawei și iFlytek. Alte aproximativ 189 de milioane de dolari sunt destinate unui supercomputer separat, pentru care Brazilia organizează o licitație și pe care intenționează să îl echipeze cu tehnologie Nvidia.

„Strategia nu este să depindem de o singură companie, tehnologie sau țară”, a transmis administrația președintelui Luiz Inácio Lula da Silva, explicând că investițiile urmăresc inclusiv consolidarea suveranității Braziliei asupra propriilor date. Pentru majoritatea țărilor, însă, suveranitatea tehnologică nu înseamnă să construiască de la zero întregul ecosistem AI. Jesse Marks, cercetător specializat în China și Orientul Mijlociu la Australian National University, spune că dezvoltarea tehnologiilor aflate în vârful industriei AI a devenit atât de scumpă încât guvernele trebuie să decidă ce pot dezvolta singure și pentru ce componente vor depinde de furnizori externi.

În cazul Arabiei Saudite, alegerea unor modele chinezești ca fundație pentru propriile sisteme AI poate fi o decizie pragmatică dacă acestea oferă rezultate mai bune la testele relevante, chiar dacă alegerea poate genera tensiuni în relația cu Washingtonul, explică Marks.

SUA păstrează însă un avantaj în zone în care tehnologia americană este mai greu de înlocuit: semiconductori avansați, echipamente de rețea și infrastructură cloud sensibilă.  Problema apare în cazul statelor care vor să investească în AI, dar nu își permit infrastructura sau software-ul american. „În afara rețelei de parteneri americani care sunt de încredere sau își permit aceste tehnologii, este vorba despre AI chinezesc. Sunt modele deschise”, spune Marks.

AI-ul devine și instrument diplomatic

Alegerile tehnologice nu mai pot fi separate de politica externă. Pentru statele care nu sunt superputeri, AI-ul devine unul dintre domeniile pe care trebuie să le ia în calcul atunci când negociază relațiile cu SUA, China sau alte puteri tehnologice. Washingtonul a acuzat laboratoarele chineze că beneficiază de modelele americane de ultimă generație și că își antrenează propriile sisteme folosind aceste tehnologii la scară industrială. Beijingul a respins acuzațiile și a avertizat că va răspunde dacă SUA impun noi restricții companiilor chineze de AI.

În același timp, companiile chinezești încearcă să câștige teren pe cât mai multe segmente ale ecosistemului AI. În Egipt, Huawei a depus o ofertă pentru construirea unor centre de date dedicate inteligenței artificiale, concurând cu o propunere care implică Nvidia. Dacă oferta companiei chineze va fi acceptată, aceasta ar reprezenta o nouă intrare a tehnologiei chineze pe o piață în care infrastructura AI a fost dominată până acum de companiile americane.

Asia de Sud-Est devine un nou teren de competiție

Competiția dintre Washington și Beijing este tot mai vizibilă și în Asia de Sud-Est.

În iulie, SUA au lansat inițiativa U.S.-ASEAN AI Spark, prin care oferă sprijin financiar și tehnic guvernelor din regiune care vor să adopte tehnologii americane de inteligență artificială în sectorul public.

Malaysia analizează însă o alternativă. Potrivit Bloomberg, autoritățile evaluează acceleratoarele Huawei Ascend 910C pentru a sta la baza propriei inițiative de AI suveran. Astfel de alegeri arată de ce strategia Washingtonului de a delimita clar tehnologia americană de cea chineză devine dificil de aplicat în practică. Pentru multe țări, criteriul principal nu este apartenența unei tehnologii la una dintre cele două tabere, ci dacă aceasta este accesibilă, performantă și poate fi integrată în propriile planuri de dezvoltare.

„SUA sau China?”

Cele două superputeri încearcă să își extindă influența globală prin modele diferite.

China promovează cooperarea tehnologică și construirea de capacități locale, în timp ce SUA încearcă să își consolideze alianțele și să controleze accesul la componente strategice ale infrastructurii AI.

Arindrajit Basu, cercetător în guvernanța globală a tehnologiilor emergente la Universitatea Leiden, spune că Beijingul își dorește ca sistemul tehnologic global să evolueze într-o direcție compatibilă cu propriile interese și valori. În același timp, el consideră că China nu a ajuns, cel puțin deocamdată, la nivelul de presiune directă exercitat de administrația Trump.

Washingtonul ia în calcul avertizarea țărilor care încearcă să participe simultan la inițiative AI conduse de SUA și China. Pentru statele care au deja relații tehnologice cu ambele tabere, o astfel de strategie ar putea deveni o problemă.

Kazahstanul este un exemplu relevant. Țara s-a alăturat Pax Silica, inițiativa condusă de SUA pentru dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare sigure în domeniul semiconductorilor, al capacității de calcul și al altor tehnologii esențiale. În același timp, Kazahstanul a aderat la World Artificial Intelligence Cooperation Organization (WAICO), organizație condusă de China și orientată spre cooperarea în dezvoltarea și guvernanța AI.

Uzbekistanul și-a exprimat, la rândul său, intenția de a colabora cu ambele organizații.

Cele două inițiative au însă obiective diferite. Pax Silica este o structură pe bază de invitație, axată pe partajarea unor resurse tehnologice esențiale între membrii săi. WAICO este deschisă țărilor din întreaga lume și se prezintă drept un organism de guvernanță complementar ONU. În prezent, organizația nu presupune acces comun la resurse de calcul sau la cercetare.

„În mod ideal, China ar vrea ca țările să aleagă, dar cred că își dă seama că un ultimatum nu este realist în acest moment”, spune Basu. În opinia sa, Beijingul va continua mai degrabă să folosească diplomația și cooperarea pentru a determina treptat alte țări să adopte produse chinezești și să participe la proiecte de dezvoltare tehnologică susținute de China.

Pentru Washington, presiunea de a alege o tabără ar putea avea însă un efect invers.

Kyle Chan consideră că și aliați apropiați ai SUA, inclusiv țările europene, își regândesc dependența de tehnologia americană, iar statele care nu sunt aliniate ferm uneia dintre superputeri vor încerca să își păstreze flexibilitatea.

Singapore ar putea deveni unul dintre primele teste ale acestei strategii. Țara este unul dintre semnatarii fondatori ai Pax Silica, dar a recunoscut public că a primit și o invitație de a se alătura organizației AI conduse de China. Singapore analizează în prezent oferta. „Colaborăm cu diferite țări printr-o serie de platforme multilaterale și bilaterale”, a declarat Josephine Teo, ministrul pentru dezvoltare digitală și informații din Singapore, în Parlament. „Aceste colaborări apar în momente diferite, servesc unor scopuri diferite și evoluează pe măsură ce interesele și circumstanțele noastre se schimbă.”

Pentru moment, acesta pare să fie și principiul după care tot mai multe economii își construiesc strategiile de AI: nu aleg neapărat între SUA și China, ci aleg tehnologia de care au nevoie, indiferent de tabăra din care vine.    

Traducere și adaptare: Oana Ioniță

Ce mai trebuie să citeşti