Investiții, vacanțe și experiențe vs. propria locuință: de ce visul de a fi proprietar e din ce în ce mai îndepărtat pentru tinerii gen Z? „Să strâng bani pentru o casă de la 24 de ani înseamnă mai mult o presiune și un stres decât ceva ce îmi oferă siguranță”

Pentru generațiile anterioare, cum ar fi cea a părinților tăi, drumul spre maturitate era clar: un job stabil, economii constante și, în final, cheia propriei locuințe. Pentru generația ta, însă, acest traseu a suferit o reconfigurare, căci prețurile locuințelor din prezent și accesul la finanțare printr-un credit sunt adevărate provocări atunci când câștigi în jur de 1.000 de euro pe lună sau poate chiar mai puțin.

Visul de a deveni proprietari e tot mai îndepărtat pentru gen Z, iar în locul unei economisiri tradiționale pentru avans, mulți tineri preferă să investească în experiențe sau călătorii, lucruri concrete de care se pot bucura imediat.

„Eu și partenera mea locuim în chirie de mai bine de șapte ani. Am tot schimbat apartamente de-a lungul timpului, dar chiar și așa ideea de a ne cumpăra o casă a noastră e încă departe pentru că ne este foarte greu să strângem banii de avans. Prefer să plătim undeva la 2.000 de lei pe lună pe chirie, dar să știu că în rest putem face tot ce ne dorim cu banii rămași din salariu, fără presiunea că trebuie să pun deoparte poate jumătate din cât câștig, ca apoi să dau un avans la o casă pentru care voi plăti 30 de ani”, spune Alexandru, un tânăr în vârstă de 30 de ani.

Totodată, tot acest context împinge generația tânără să caute alternative. Mulți văd investițiile în criptomonede ca un refugiu, arată o analiză a Financial Times, perceput drept singura modalitate realistă de a-și păstra șanse de prosperitate.

Această schimbare nu vine însă dintr-o alegere optimistă, ci dintr-un sentiment de frustrare, neîncredere și chiar „nihilism economic”, scrie FT. Tinerii simt că economia tradițională nu le mai oferă securitate, așa că apelează la soluții riscante sau speculative.

Un studiu realizat de economiști de la University of Chicago și Northwestern University și citat de FT scoate la iveală o legătură semnificativă între perspectiva imposibilității de a cumpăra o locuință și comportamentul economic al tinerilor: cei fără șanse realiste de a cumpăra o casă sunt mai predispuși la riscuri financiare, cheltuieli de recreere sau investiții speculative.

„Nu consider că sunt vreun mare investitor, dar am început de vreun an să bag bani în crypto, în speranța că în timp se vor vedea câștiguri. Nu am alte responsabilități financiare deocamdată în afară de chirie și rata la telefon, deci îmi permit să merg către astfel de investiții”, spune și Radu, în vârstă de 21 de ani.

Când posibilitatea de a cumpăra o casă devine improbabilă, tinerii își reorientează resursele spre ceea ce le oferă sens acum, nu într-o viitoare stabilitate care pare tot mai greu de atins. În spatele aparenței de consumerism, stă, de fapt, o generație care răspunde rațional unui viitor pe care îl percepe deocamdată incert.

„De ceva timp am început să mă gândesc mai mult la viitorul apropiat, nu la ce va fi peste zece sau douăzeci de ani. Economisesc, dar pentru ceea ce îmi doresc pe termen scurt, pentru că am ajuns la concluzia că să strâng bani pentru o casă de la 24 de ani e mai mult o presiune și un stres decât ceva ce îmi oferă siguranță”, consideră Irina.

Chiar dacă pentru generația Z a își cumpăra propria locuință este ceva extrem de dificil, România rămâne una dintre cele mai accesibilie țări. România ocupă locul al patrulea în topul țărilor europene cu cele mai ieftine locuințe, după Turcia, Bosnia și Herțegovina și Albania, cu un preț mediu de 1.676 euro/mp în 2024, în creștere cu 11,5% de la 1.504 euro/mp în 2023, conform studiului Deloitte Property Index 2025, realizat pe baza datelor din principalele orașe din 28 de țări.

În România, cele mai mari prețuri se înregistrează în Cluj-Napoca, respectiv 2.770 euro/mp și Brașov (1.897 euro/mp), în timp ce Bucureștiul ocupă locul al treilea, cu 1.757 euro/mp.

Un român are nevoie de 96 de salarii medii pe economie, adică circa opt ani de zile, pentru a cumpăra un apartament cu două camere de 50 de metri pătrați utili în București vs. 84 de salarii medii la începutul anului, dar mai puțin comparativ cu 105 salarii medii în 2020 sau 396 în momentul de vârf din 2008, spunea recent Andrei Sârbu, CEO al SVN România, companie de consultanță imobiliară.