Investiții în digitalizare. Cum poate prinde viteză digitalizarea în bankingul românesc

În ton cu noile tendințe din economie, și băncile și-au schimbat strategiile și au trecut în ultimii ani la un model de afaceri hibrid, acționând atât prin intermediul rețelelor fizice, cât și online, trecând la strategii omnichannel. Iar pandemia de COVID-19 a accelerat, vrând-nevrând, procesul de digitalizare.

La nivel de discurs digitalizarea a devenit pentru băncile mari de pe piața locală „o prioritate strategică“, „una dintre trendințele mari“ sau „o direcție importantă de investiții“, permițând instituțiilor de credit să ofere clienților produse și servicii oriunde, oricând și în siguranță, după cum spun unii șefi de bănci. Însă mai sunt multe de făcut, o problemă fiind legată de plățile instant. Doar șase bănci, BCR, Libra, Banca Transilvania, CEC Bank, Patria Bank și Vista Bank sunt până acum membre ale sistemului de plată instant operat de Transfond, o instituție la care sunt acționari chiar băncile.

Bancherii vorbesc de continuarea investițiilor în infrastructură, în platformele digitale, în transformarea digitală pentru o flexibilitate mai mare, operare agilă, acces facil pentru clienți la produse și servicii clasice sau inovatoare, oferite și în mediu online, la doar un clic distanță, pe calculator sau pe mobil.

Prin proiectele de transformare digitală bancherii urmăresc să aibă și o eficiență mai mare a operațiunilor bancare, reduceri de costuri pe lângă oferirea de experiențe superioare pentru clienți, dinamice, dedicate nevoilor lor reale, mai spun șefii unor bănci mari.

Pe de altă parte, pe lângă investițiile în digitalizare și lansarea de noi produse și servicii, bancherii vorbesc și de necesitatea unor investiții în securitatea cibernetică, protecția datelor, combaterea spălării banilor.

Sergiu Manea, CEO al BCR, a doua cea mai mare bancă după active din România, vorbește de investiția în transformarea digitală și susține că banca face pași consistenți spre a deveni o companie de tehnologie, asta și pentru că băncile și-au schimbat modelul de afaceri.  „George, primul produs fintech creat într-un hub de inovație al grupului, ne-a oferit, în ultimii 4 ani, un nou model de lucru, pe care l-am replicat în dezvoltarea ecosistemului digital, atât pe partea de retail, cât și în businessul corporate. Avem aproape 1,5 milioane de utilizatori activi de George, în creștere cu 31% an pe an, și 260 de funcționalități introduse de la lansare și până acum, iar cea mai recentă realizare a noastră a fost deschiderea George pentru afaceri. Altfel spus, la finalul anului trecut, le-am propus antreprenorilor români un ecosistem de funcționalități care îi ajută să aibă un control mai bun al afacerilor, într-un mod simplu și rapid, 100% digital.“

Ultimii doi ani au însemnat, totodată, accelerarea dezvoltării strategiei omnichannel a BCR, prin crearea unui ecosistem, bazat pe tehnologie, care să răspundă nevoilor clienților, mai spune Sergiu Manea.

„În 2022 continuăm investițiile în strategia omnichannel care înseamnă, de fapt, cadrul prin care oamenii să se simtă bineveniți și bine tratați la BCR, indiferent de modalitatea prin care ne accesează. Mergem mai departe cu modernizarea rețelei de unități, prin consolidarea celor mai mici și deschiderea de huburi de business, în paralel cu scalarea modelului de digital advisory și extinderea accelerată a capacităților Contact Centerului nostru.“

Șeful BCR amintește că banca a investit în videoconsiliere și a operaționalizat birouri mobile virtuale (pentru clienții persoane fizice care nu se pot deplasa, precum și reprezentanți ai companiilor).

„În prezent, 37% din totalul unităților sunt cashless, iar clienții pot face tranzacții cu numerar la echipamente de tip self-service, în timp ce cele mai multe dintre operațiunile bancare clasice se desfășoară online. Asta înseamnă că produsele bancare zilnice sunt la doar un clic distanță, chiar în buzunarul clientului, în timp ce sucursalele BCR devin centre pentru consiliere financiară inteligentă“, explică Sergiu Manea.

Cele două mari tendințe, digitalizarea și sustenabilitatea, vor continua, la fel ca și modelarea bussinesului în funcție de nevoile clienților, angajaților și altor părți interesate, spune și François Bloch, CEO al BRD-SocGen, a treia bancă mare din piața locală.

„La BRD, vom continua să lansăm noi produse și servicii online pentru clienți, să ne îmbunătățim eficiența operațională și, de asemenea, să oferim noi instrumente forței noastre de vânzări“, menționează Bloch.

Pentru industria bancară, cele trei provocări principale par să fie legate între ele: monitorizarea activă și continuă a riscurilor, o flexibilitate mare și o capacitate de adaptare imediată la schimbările de pe piețe, mai spune șeful băncii românești cu capital francez.

O provocare este dată de echilibrul pe care bancherii sunt chemați să îl asigure între investițiile în digitalizare și lansarea de noi servicii și produse, pe de o parte, și, pe de altă parte, între investițiile necesare în procesele de combatere a spălării banilor, securitate cibernetică, de protecția datelor, acestea fiind doar câteva dintre ariile prioritare, în opinia Mihaelei Bîtu, CEO al ING Bank, a patra bancă mare din piață.

„Investițiile noastre din acest an derivă pe cale de consecință din prioritățile și provocările menționate. Investim în permanență în infrastructura noastră și în platformele digitale prin care oferim din ce în ce mai multe servicii clienților noștri, în siguranță, oriunde și oricând. Asigurarea unei experiențe de banking superioare clienților noștri rămâne o prioritate clară pentru noi, un fir roșu pe care îl urmărim de mulți ani. În același timp, investim și în procesele și platformele noastre interne, astfel încât și experiența angajaților noștri să fie una pe măsura așteptărilor lor“, menționează șefa ING Bank.

Bogdan Neacșu, președinte al CEC Bank, spune că banca pe care o conduce are un plan de afaceri cu obiective clare anunțat încă de la sfârșitul lui 2019, prin care și-a propus consolidarea poziției pe piață și transformarea CEC Bank într-o bancă modernă și competitivă.

„Pe parcursul ultimilor trei ani, 2019-2021, am reușit să avem o creștere a activelor de 53% și am făcut pași importanți în modernizarea băncii. În 2022, vom continua în această direcție și avem proiecte importante: modernizarea sistemelor informatice interne, noi produse bancare ce pot fi accesate online, modernizarea și creșterea competitivității la nivelul rețelei“.

Vorbind despre proiectele de investiții, Neacșu spune că scopul CEC Bank este să dezvolte un model de afaceri hibrid în care produsele băncii sunt disponibile atât online, cât și prin rețeaua fizică. „Vom continua să aducem produse și servicii bancare în magazinul nostru online CEC_IN. În anul 2021 am lansat deschiderea online a conturilor pentru IMM-uri și emiterea scrisorilor de garanție online și lucrăm la fluxul de creditare online pentru
IMM-uri. În paralel, lucrăm la îmbunătățirea infrastructurii IT a băncii, un program complex care vizează soluțiile e ERP, core banking și nu numai.“

Pentru UniCredit Bank angajamentul rămâne neschimbat, pentru consolidarea sustenabilă a businessului, pentru o evoluție organică și o creștere sănătoasă, iar digitalizarea rămâne una dintre prioritățile strategice, după cum amintește Răsvan Radu, CEO al băncii.

„Una dintre prioritățile noastre strategice rămâne digitalizarea serviciilor bancare pentru companii – segment în care suntem lideri de piață – dar și a persoanelor fizice, pentru care dezvoltăm în continuare produse și soluții inovatoare, astfel încât să le putem oferi acces facil la operațiunile bancare.“ De-a lungul timpului, UniCredit a adus constant pe piața din România soluții bancare digitale inovatoare.