Ingineri sau șoferI pe Uber? Cine câștigă mai mult?

Conform datelor Eurostat, România nu prea stă bine la niciun capitol legat de educație, absolvenți de școală și universități, nu stă bine la numărul de tineri care studiază într-o școală sau care sunt angajați pe piața muncii, de fapt nu prea stăm bine la nimic, suntem sub mediile Uniunii Europene. La o țară de 19-20 de milioane de locuitori avem cinci milioane de angajați, în timp ce Ungaria, la 10 milioane de locuitori, are cinci milioane de angajați.

Dintre tinerii cuprinși între 25 și 34 de ani, numai 23% au studii superioare, față de o medie a UE de 45%. Doar Bucureștiul stă mai bine, fiind peste media UE la acest indicator.

Economiștii spun că, pe termen mediu și lung, cu această structură educațională în care foarte mulți copii părăsesc școala și foarte mulți studenți nu mai termină facultățile, plus procentul mare de tineri care nu muncesc, economia României va avea de suferit, pentru că nu mai are de unde să aibă câștig de competitivitate, pentru că nu va mai avea joburi bune, care să producă valoare adăugată mai mare.

În mod cert, așa este. Dar mai sunt și câteva nuanțe care nu schimbă tabloul macro, dar merită să fie aduse în discuție.

Spre exemplu, o bună parte din cei care termină o facultate nu lucrează în domeniul sau domeniile pentru care au studiat, pentru că nu găsesc nimic acolo de lucru. Sau, dacă găsesc de lucru, salariile sunt mult prea mici față de alte domenii unde poate chiar nu ai nevoie de studii superioare.

Acum două săptămâni am făcut două drumuri Cluj-Oradea și Cluj-Bistrița cu o mașină închiriată, unde cei doi șoferi terminaseră o facultate, dar nu lucrau în domeniul respectiv. Unul terminase ingineria mecanică, altul economie. De fapt, al doilea avea businessul lui de închiriat mașini. Și când avea comenzi și nu avea șofer disponibil, făcea el pe șoferul.

În primul caz, l-am întrebat de ce nu s-a făcut inginer mecanic, iar răspunsul a fost: Din cauza banilor. Lucrase o perioadă la o companie, la o multinațională, dar salariul, care nu depășea 4.000 de lei pe lună, era mult prea mic. Așa că a preferat să schimbe domeniul și să facă bani mai mulți, mult mai mulți, în zona de închiriere mașini cu șofer. Ar fi vrut să rămână inginer mecanic, dar banii erau prea puțini și nici nu avea timp să aștepte să treacă anii ca să i se mărească salariul în funcție de vechime, experiență etc.

Mai mult de jumătate din grupa lui de la facultatea din Cluj nu lucrează în domeniul pe care l-au studiat, fiecare face total altceva. La noi nu prea există o diferențiere salarială între cei care termină o facultate și cei care nu termină. Și din acest motiv mulți renunță pe parcursul studiilor, România având un procent foarte mare de studenți care abandonează facultatea, cam 30%.

Cu excepția celor din IT, unde salariul de intrare este mult mai ridicat, fiind peste media din economie – 1.100 de euro, în celelalte domenii diploma de studii superioare nu valorează atât de mult din punct de vedere financiar. Toți angajatorii cer diploma de absolvire și masterul, dar nu oferă un salariu mai mare care să facă diferența. Bineînțeles că cei care vin nu au niciun fel de experiență, nu știu nimic din ce ar trebui să facă la job, pentru că școala nu-i învață așa ceva. Nici nu știu dacă școala ar putea să-i învețe pe studenți ce vrea o companie de la ei. Până la urmă, școala ar trebui să te învețe noțiuni generale și să știi cum să înveți, nu să te învețe ce să faci într-un job specific dintr-o companie.

Când discută despre viitor, economiștii accentuează necesitatea ca tinerii să aibă studii superioare pentru a avea acces la joburi mai bune. Dar dacă aceste joburi nu oferă salarii mai bune, și aici este o întreagă discuție pe această temă. Companiile nu oferă salarii mai mari de intrare pentru că cei care vin nu știu nimic și oricum trebuie să cheltuiască cu ei bani mulți în cursurile de pregătire. Pe de altă parte, tinerii absolvenți de studii superioare nu se duc în domeniu pentru că salariile sunt mici și preferă să facă altceva, unde se câștigă mai mult – să fie vânzători de toate, începând de la credite ipotecare și de consum, până la mașini de spălat, să fie agenți imobiliari, să fie șoferi, să lucreze pe Bolt sau Uber, să lucreze în HoReCa, pentru că în toate aceste domenii câștigă mult mai mult. Spre exemplu, un chelner poate să facă și 2.000 de euro pe lună, în mână, din salariul minim pe cartea de muncă și restul bacșiș. Iar în acest caz, de ce să te duci ca inginer într-o fabrică?

Cine își mai amintește de unde a pornit revoluția arabă? Dincolo de teoriile conspirației, aproape cea mai mare problemă era legată de faptul că o parte dintre tinerii aflați în stradă în țările vizate – Egipt, Tunisia etc. – terminaseră o facultate, dar nu-și găsiseră job în domeniu. Așa că, cu o diplomă de inginer, lucrai în turism, ca ghid, unde găseau de lucru. Economia nu a putut să țină pasul cu numărul de absolvenți dintr-un domeniu sau altul, așa că fiecare tânăr încerca să găsească altceva din care să ia un salariu.

La un moment dat, era o discuție la noi ca salariul minim de intrare pentru cei cu studii superioare să fie mai mare decât salariul minim pentru cei fără studii. Nici nu mai știu unde a rămas această discuție, dar știu că acum, cei care au o diplomă dintr-o facultate se uită mai degrabă către alte domenii unde să intre și unde pot să câștige mai mult.

Toți economiștii vor absolvenți de studii superioare, dar ce să facem cu ei dacă piața muncii este în altă parte? Ca să fii un agent imobiliar bun, și unde, dacă ai noroc, poți să iei și 5.000-10.000 de euro, dacă nu chiar mai mult, comision dintr-o vânzare, nu prea îți trebuie o școală superioară. Ca să faci 1.500 de euro pe lună din Uber nu-ți trebuie o facultate.

Dar ne trebuie mai mulți tineri care să termine o facultate, dar și companiile ar trebui să găsească o motivație financiară prin care să-l determine pe un inginer să nu se ducă șofer.   

(cristian.hostiuc@zf.ro)