Cum a influențat pandemia migrația internă: peste 116 mii de români s-au mutat de oraș la sat în 2020. Dumitru Sandu, sociolog: „O bună parte din plecările din urban în rural sunt în ruralul izolat, cu un mediu natural curat și cu o poluare mai mică“

Peste 116.000 de români s-au mutat din orașe la sate în 2020, nu­mă­rul acestora fiind în ușoară creș­tere (+2%) față de anul anterior, arată datele centralizate de ZF pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică.

Pandemia a accentuat tendința de migrație din urban în rural și a redus semnificativ fluxul invers, de migrație din rural în urban. Anul trecut, mai puțin de 78.000 de români s-au mutat de la sate la orașe, numărul acestora fiind cu 14% mai scăzut decât în 2019. Diferența netă dintre cele două fluxuri migraționiste este de 38 de mii de persoane, dublă față de anii anteriori.

„Ne-am mutat în mediul rural deoarece aici avem mult mai mult spațiu, casa este una decomandată și în care am putut amenaja două birouri în camere diferite și aveam toate condițiile unui trai «ca la oraș». În plus, proximitatea față de un oraș, fie și unul mai mic precum Alexandria, ne permite să avem la doar câteva minute distanță acces la retail modern. Dacă rămânem sau nu aici depinde de evoluția muncii de acasă, dar avantajele sunt numeroase față de București în timpul săptă­mânii deoarece timpul pierdut în trafic în timpul săptămânii tinde spre zero, în timp ce acum în weekend avem timp și energie să ne bucurăm de avantajele Bucureș­tiu­lui“, spune Bianca, 37 de ani, project manager.

Schimbarea fluxului de migrație internă a început în 1997, anul în care, pentru prima dată, numărul de români care s-au mutat cu domiciliul de la oraș la sat l-a depășit pe cel al românilor care se mutau din rural în urban. În 1990, de exemplu, aproape 550 de mii de români s-au mutat din rural în urban, pe când de la orașe la țară s-au mutat mai puțin de 28.000 de locuitori.

„În afară de tendința obișnuită, care datează din 1997 încoace, în 2020 avem de-a face cu efectul pandemiei. Această creștere a migrației urban-rural în acest context arată că au plecat spre rural și cei cu o stare materială bună, de teama contagiunii“, a declarat prof. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București.

„O altă ipoteză este, dacă analizăm datele INS cu cele ale unui studiu lansat anul trecut realizat cu ajutorul Băncii Mondiale pe un eșantion foarte mare, de 10- 15 mii de orășeni, rezultă că o bună parte din plecările din urban în rural au fost făcute în ruralul izolat, cu un mediu natural curat și cu o poluare mai mică“

El a mai spus că, în mod tradițional, migrația urban-rural se făcea în zonele periurbane, în comunele și satele bogate, bine dezvoltate, de pe lângă marile orașe, precum Dumbrăvița, Florești sau Valea Lupului.

Totuși, chiar dacă românii s-au mutat anul trecut și în comunele mai izolate și mai depărtate de orașele mari, costul vieții nu a fost neapărat mai redus decât în Capitală.

„Costurile cu încălzirea și răcirea sunt mai mari decât la un apartament, iar o grădină de 2.000 mp vine cu alte costuri și mai mari. Mai mult, jobul «de birou», chiar și de acasă, tot ocupă cel puțin 8 ore pe zi, iar grădina mare necesită atenție. Viața la țară este una extrem de calculată, iar orice amânare înseamnă pierderea recoltei sau o invazie de dăunători. N-ai cosit iarba? Vin țânțarii. N-ai udat grădina? Pierzi toată munca de până atunci. Avantajul este că înveți să fii mult mai disciplinat deoarece natura nu iartă. Pe de altă parte, toată muncă se face cu unelte specializate care de asemenea au un cost de achiziție și de mentenanță. Și acum în loc de city-break la Madrid, ai pauza de udat grădina“, a mai spus Bianca, care lucrează acum dintr-o comună din județul Teleorman. Ea face parte din categoria migranților care nu sunt prinși în statistici, pentru că nu și-a schimbat adresa din cartea de identitate, întrucât nu a renunțat la locuința din București, iar schimbarea buletinului i-ar fi adus o birocrație inutilă.

„Ce nu vedem în datele statistice este siutația locuințelor de vacanță, pentru că sunt mulți care și-au făcut casă de vacanță, și-au construit locuințe secundare, sunt mai multe fațete ale aceluiași factor – pandemia care a influențat decizia oamenilor în ceea ce privește locuința“, a mai spus profesorul Dumitru Sandu.

Fluxurile de migrație din rural în urban și invers reflectă schimbările din rândul populației după domiciliu (de 22,5 milioane de locuitori) și nu din rândul populației după reședința obișnuită (de 19,1 milioane de locuitori), însă INS nu furnizează date la nivel local pentru populația rezidentă.