În următorul deceniu economia se va concentra la nivel regional - economist

Liderii companiilor vor fi cei care creează povești, vom avea un lidership care se învârte în jurul cuvintelor, capacității de a inspira, a explica și de a oferi sens, spune Kjell Nordström, scriitor, economist, profesor la Institutul de Afaceri Internaționale la Stockholm School of Economics, într-un interviu pentru Ziarul Financiar.

Nordström este în prezent profesor la Institutul de Afaceri Internaționale (IIB) de la Stockholm School of Economics din Suedia. El este scriitor și cunoscut ca unul dintre cei mai importanți cercetători ai întreprinderilor multinaționale și a pieței globale. În trecut, a fost consilier pentru mai multe corporații importante.

„Probabil că vom vedea o schimbare în ceea ce privește leadershipul companiilor. Dacă ne uităm la liderii afacerilor din urmă cu 100 de ani, toți aveau experiență în domeniul militar sau juridic. Acum 80 de ani au început să vină din urmă inginerii și să dispară militarii și avocații. Și apoi au venit inginerii, cu studii tehnice și sofisticați. Puțin mai târziu, în Europa, au venit la putere liderii care lucrau de obicei în economie sau în departamentul de contabilitate sau ceva de genul acesta, cei care au un MBA, experiență în afaceri au început să devină lideri ai afacerilor, oameni specializați în marketing și inginerie. Ei vorbeau o altă limbă și arătau diferit, se comportat diferit. Acum nu cred că este sfârșitul acestei istorii, cred că este începutul următorului pas. Vom vedea acum lideri care sunt mai mult povestitori, care sunt capabili să spună de ce suntem aici, ce vom face continuare”, a spus Kjell Nordström pentru ZF.

Drept exemplu el vorbește despre Elon Musk, despre care crede că se pot spune multe lucruri, dar ceea ce face este, practic, să creeze povești despre libertatea de exprimare și Twitter.

„El face altceva, spune o poveste, motivează oamenii să i se alăture, de la bănci la politicieni, la angajați. El nu vorbește doar cu cei care înțeleg, ci vorbește cu toată lumea. Vom vedea mai mulți dintre acești povestitori, cei care au această capacitate de a folosi cuvintele pentru a conduce, a motiva, a inspira și a crea un pic de dramă pentru că asta atrage atenția și oferă ceva care sună aproape banal: un pic de sens. În principiu, vom trece de la ceea ce aș numi leadership tehnic, care a devenit un tip de leadership de afaceri, la ceva care se învârte în jurul cuvintelor, capacitatea de a inspira, explica și oferi sens.”

Când vine vorba despre evoluția businessurilor, a economiilor din întreaga lume, el subliniază două lucruri, iar unul dintre ele este că astăzi avem o criză a gazelor naturale și a energiei în Europa, în special în Germania, care are 100 de milioane de oameni, aproape un sfert din Uniunea Europeană.

„Ei sunt extrem de dependenți de gazul din Rusia. Știm cu toții că acest lucru pune o presiune enormă asupra economiei și industriei germane. Peste șapte ani, poate că vom trimite Moscovei o scrisoare de mulțumire pentru că ne-a făcut să accelerăm procesul de transformare a industriei noastre și ne-a făcut independenți din punct de vedere energetic și am că am început să facem acești pași brutali. Pașii pe care va trebui să îi facem pentru a scăpa de dependența de combustibili fosili, de gaze, de Rusia, de Iran, de Libia și de multe alte dintre aceste state pe care nu vrem să le susținem cu bani vor fi foarte grei. Se vorbește despre asta de 20 de ani, poate chiar 40. Acum trebuie să o facem nu pentru că vrem, ci pentru că trebuie. Acesta ar fi primul lucru.”

Regionalizarea va conduce la creștere în România, în Europa, în țările baltice și pe mulți dintre membrii Uniunii Europene. Pentru că acum avem nevoie de uniunea noastră. Acum ne vom folosi de Uniunea Europeană și acum vom investi în uniunea noastră într-un mod complet diferit. Înainte de această perioadă aveam acea idee că trebuie să mergem la nivel global, trebuie să fim în Myanmar, în Pakistan, în Tadjikistan. Astăzi ar trebui să ne concentrăm asupra operațiunilor regionale europene. Vom vedea din ce în ce mai mult această logică. Deci, în viitorul apropiat, va fi creștere în cadrul Uniunii și va fi în special în regiunile cu investiții insuficiente din Uniunea Europeană

Al doilea aspect pe care economistul îl subliniază este cel al regionalizării modului de a face afaceri în anii ce vor urma.

„În al doilea rând, regionalizarea va conduce la creștere în România, în Europa, în țările baltice și pe mulți dintre membrii Uniunii Europene. Pentru că acum avem nevoie de uniunea noastră. Acum ne vom folosi de Uniunea Europeană și acum vom investi în uniunea noastră într-un mod complet diferit. Înainte de această perioadă aveam acea idee că trebuie să mergem la nivel global, trebuie să fim în Myanmar, în Pakistan, în Tadjikistan. Astăzi ar trebui să ne concentrăm asupra operațiunilor regionale europene. Vom vedea din ce în ce mai mult această logică. Deci, în viitorul apropiat, va fi creștere în cadrul Uniunii și va fi în special în regiunile cu investiții insuficiente din UE”, detaliază Kjell Nordström.

Astfel, există oportunități cu siguranță oportunități de creștere pentru România în această perioadă, oportunități care vor veni într-un context de regionalizare a modului de a face afaceri, de a alege partenerii de business sau furnizorii.

„Acum este momentul să o faceți, pentru că toată lumea va căuta parteneri. Poate fi în industria auto, unde știu că aveți o mulțime de companii active care sunt competitive la nivel internațional. Vom găsi parteneri aici, nu în Indonezia, este prea riscant. Toată lumea a văzut riscul cu lanțul de aprovizionare din cealaltă parte a globului. Cred că, teoretic, știam cu toții că este un risc, dar am simțit că a fost ca un experiment în timpul crizei COVID și mai târziu cu războiul.“

„ Am simțit cât de sensibili eram de fapt și cât de sensibilă era o companie mare precum IKEA, de exemplu, care avea trei fabrici uriașe de producție în Rusia. Ei vor căuta o oportunitate de aprovizionare în cadrul Uniunii Europene, ceea ce, desigur, este doar un mic exemplu de modul în care regionalizarea este o veste bună pentru Uniune, pentru România și multe alte părți ale UE”, crede Nordström.

În ceea ce privește industriile care vor avea oportunități de creștere în această perioadă, economistul vorbește despre automotive, în IT sau industriile care se dezvoltă pe baza competențelor lingvistice.

„Este vorba de orice industrie bazată pe știință. România este competitivă unde se bazează pe știință sau, ca în acest caz, pe competențe lingvistice, pe IT. Eram în Ucraina cu o lună înainte de război și vizitam micul lor Silicon Valley pe care îl aveau la Kiev, care este un loc fantastic, o veche fabrică de motociclete care este transformată într-un centru de IT, un mediu cu firme foarte dinamice, foarte apropiate unele de altele, sute de mici și mari jucători. Eu au avut o educație bazată pe științele naturii, fizică, matematică care a fost o bază pentru acest lucru. Cunoștințele lingvistice nu sunt la fel de bune în Ucraina cum sunt în România, dar totuși au reușit să facă acest lucru. Acest lucru arată că unele dintre industriile moderne sunt ceea ce noi în comerțul meu numim <<footloose>>, nu au o casă în mod naturală. Ele ar putea fi centrate aici, sau în Ucraina, dar ar putea fi și la Stockholm.”

Outsourcingul este un caz evident de industrie pe care Kjell Nordström o numește „footloose”, adică una care se poate muta oriunde, oricând.

„Aceste industrii au existat întotdeauna și vor continua să existe. Marea schimbare este că acum vom merge la nivel regional, ceea ce înseamnă că vom căuta oportunități aici, mai aproape de locul în care trăim, lucrăm și de unde venim.”