Ieri în Cipru, mâine-n UE: clienții băncilor devin buni de plată

“Trebuie să rupem cercul vicios între bănci și state”, a spus ministrul irlandez Michael Noonan (foto), care a încheiat astfel în glorie mandatul țării sale la președinția UE. “Pentru prima oară, am ajuns la un acord care îi protejează pe contribuabili”, a spus, și mai clar, Jeroen Dijsselbloem, ministrul olandez.

Cu alte cuvinte, după ce până acum contribuabilii UE au finanțat salvarea băncilor cu echivalentul unei treimi din PIB între 2008 și 2011, în unele cazuri până la ruinarea economiilor naționale (cazul Irlandei, care a intrat din nou în recesiune, după ce ultimele date au arătat scădere economică de 0,2% în T4 2012 și de 0,6% în T1 2013), gaura e atât de adâncă în acest sector, încât e de prevăzut că pentru alte salvări de bănci va trebui să vină și rândul acționarilor și al clienților.

Miniștrii au acceptat și cererea Franței ca Mecanismul European de Stabilitate, fondul de urgență al zonei euro, să poată fi folosit la salvarea băncilor din zona euro. Mai rămâne acum de stabilit ce autonomie vor avea statele în raport cu viitoarea autoritate centrală bancară în deciziile de restructurare a băncilor, ținând cont că până acum fiecare țară și-a protejat băncile preferate așa cum a dorit.

Germania, interesată să-și păstreze acest control, a motivat că înființarea unei noi autorități ar necesita modificarea tratatelor europene și votul tuturor celor 28 de state membre, așa încât o soluție mai bună de tranziție ar fi ca Banca Centrală Europeană să exercite acest rol din 2014 în colaborare cu statele membre, urmând ca o adevărată uniune bancară europeană, cu mecanisme comune de supraveghere, restructurare și garantare a depozitelor, să fie constitută ulterior.