Grecia este, practic, în faliment: ”Am învățat să supraviețuim cu nimic"

La jumătatea lunii mai, Grecia a reușit cu greu să plătească Fondului Monetar Internațional o rată de 750 de milioane de euro, dintr-un fond de rezervă deținut la instituția financiară. Pentru restul lunii mai, membrii guvernului au găsit cu greu bani pentru acoperirea cheltuielilor. Pe 5 iunie însă, Grecia trebuie să plătească FMI 300 de milioane de euro, iar la nivelul întregii luni plățile totalizează 1,6 miliarde de euro.

„În acel moment totul se va sfârși“, a spus un oficial elen, sub protecția anonimatului. Ministrul de interne Nikos Voutsis a avertizat la rândul său că Grecia nu va avea bani să plătească ratele către FMI, în lipsa unui acord până pe 5 iunie.

Ministrul de finanțe Yanis Varoufakis a încercat să tempereze temerile, el afirmând că până atunci se va ajunge la un acord cu creditorii internaționali. În plus, Varoufakis a anunțat pe 26 mai o taxă suplimentară pe tranzacții bancare și impozitarea cu 15% a depozitelor bancare pe care cetățenii greci le ascund în străinătate. Ministrul de finanțe atribuie impasul discuțiilor cu creditorii instituționali insistenței liderilor zonei euro și FMI pentru mai multă austeritate. Blocajul negocierilor a dus la evaporarea lichidităților în Grecia, împingând economia în recesiune.
Retragerile masive de fonduri din bănci și dificultățile tot mai mari ale țării de a respecta obligațiile financiare au relansat temerile legate de capacitatea țării de a rămâne în zona euro.

Într-o societate care s-a obișnuit de-a lungul multor decenii cu generozitatea guvernului, criza de lichidități are un impact distrugător. Universitățile, spitalele și primăriile au dificultăți să asigure serviciile de bază, iar serviciile de securitate, subfinanțate, pierd bătălia cu fluxul de imigranți ilegali. De fapt, Grecia funcționează deja ca un stat aflat în faliment. Apelul guvernului pentru conservarea de fonduri a fost făcut la nivel generalizat. Ambasadele și consulatele, precum și toate primăriile din țară au fost obligate să pună toate fondurile disponibile la dispoziția autorităților centrale. Spitalele și școlile au dispoziții clare să nu facă niciun fel de angajări, în timp ce oficialii instituțiilor de securitate națională se plâng că sunt presați să mențină misiunile aeriene și maritime la un nivel minim, într-o perioadă în care migranții din Africa și Orientul Mijlociu se grăbesc către coastele Greciei. Chiar și bancherii de investiții, juriștii și consultanții care colaborează cu Ministerul de Finanțe au fost informați că cel puțin deocamdată activitatea lor este considerată pro bono.

De la obținerea primului program de salvare, în 2010, Grecia a fost obligată să reducă cheltuielile cu 28 de miliarde de euro, o sumă semnificativă într-o economie de 179 de miliarde de euro. O doză echivalentă de austeritate aplicată în Statele Unite, de exemplu, ar însemna scăderi de 2.600 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor făcute de New York Times. În ultimele șase luni, finanțarea Greciei prin intermediul programului internațional de susținere, în valoare totală de 240 de miliarde de euro, a fost sistată din cauza dezacordului dintre guvernul de stânga condus de premierul Alexis Tsipras, liderii zonei euro și FMI legat de măsurile de reformă necesare, statul elen fiind nevoit să restrângă și mai mult cheltuielile.

Pentru o generație de politicieni care au considerat cheltuielile guvernamentale și împrumuturile ca un drept național din naștere, ideea de a cheltui doar banii disponibili este de neconceput. Dar pentru alți greci, care vor ca tradiția de împărțire a favorurilor către cei cu relații bine-situate să ia sfârșit, ultimii ani de austeritate reprezintă o lecție valoroasă.

„Nu mai există gratuități în această țară. Partidele vechi nu au spus niciodată adevărul poporului. Acum trebuie să trăim din ceea ce producem“, a spus Kostas Bakoyannis, guvernatorul regiunii Greciei Centrale. Bakoyannis a efectuat un turneu prin 25 de primării pe care le coordonează și a transmis acest mesaj bătrânilor din Teba, un oraș cu circa 36.000 de locuitori situat la aproximativ 150 de kilometri de Atena. Bakoyannis a fost ales în funcție ca independent și critică politicienii vechi și noi, cu toate că el însuși ale legături cu Partidul Noua Democrație, de dreapta. Unul dintre bunicii săi, Constantinos Mitsotakis, a fost premier, iar mama sa, Dora, a fost ministru în diverse guverne.