Gen Z și dorința de a face bani, de a se îmbogăți, de a da o lovitură financiară cât mai repede, cât sunt tineri

Gen Z, adică cei născuți în perioada 1997-2012, care acum au între 14 și 29 de ani, este generația care pornește în viață cu cele mai multe resurse financiare: salariul de început este cel mai ridicat, moștenirea părinților și a bunicilor este la cel mai ridicat nivel (uitați-vă cât au crescut prețurile activelor imobiliare, acolo unde este cea mai mare avere a românilor) și e generația care are cel mai mare acces la knowledge și oportunități de investiții. Aici nu mă refer neapărat la a face o afacere sau alta, ci la a investi banii în diverse active, nu numai depozite bancare sau active imobiliare, cum au făcut generațiile anterioare.

Gen Z este generația care își asumă cele mai mari riscuri financiare când vine vorba de investiții. Poate de aceea românii au ajuns să aibă o preferință destul de mare pentru criptoactive, ajungând pe locul 1 în Europa din 21 de țări din UE analizate de BNR.

Conform datelor existente acum pe piață, românii dețin criptoactive de peste 12 miliarde de euro. Bineînțeles că aceste active nu aparițin numai celor din Gen Z, ci și milenialilor (cei născuți între 1981 și 1996). Ironic, generațiile anterioare au avut un apetit și mai ridicat pentru risc, prin faptul că și-au investit banii la Caritas.

Dacă dintr-o perspectivă a riscurilor Gen Z este la cel mai ridicat nivel, în ceea ce privește activitatea de creditare, cel mai complex produs bancar, lucrurile sunt la polul opus. Gen Z nu prea vrea să ia credite, în special pentru locuință. Iar acest lucru face ca plecarea de acasă a celor din această generație, și în special a băieților, să se amâne cât mai mult. Dincolo de confortul familiei, Gen Z nu ar vrea să-și cheltuie banii pe care îi are din salariul de început pe chirie sau pe plata unei rate la bancă pentru un apartament, ci preferă să stea în casa părinților, iar cu acești bani să se distreze.

Poate și acesta este și motivul pentru care avem atât de multe festivaluri, care nu sunt chiar atât de ieftine. Untold, Beach, Please!, Electric Castle bat acum orice rată bancară pentru o locuință. Ca să nu mai vorbim de socializare, care se află pe locul doi în topul preferințelor pentru cheltuirea propriilor bani a Gen Z.

Gen Z are cel mai mare grad de internaționalizare a unei generații, cel puțin în România, având în vedere că s-au plimbat cu părinții sau acum se plimbă de unii singuri în întreaga lume.

Pentru generațiile anterioare, plimbatul în lume a fost mai dificil pentru că vizele s-au ridicat abia după 2000, dar nivelul salarial mai scăzut nu oferea posibilitatea de a pleca să vezi lumea chiar atât de des ca acum. Plus că biletele de avion de acum 25 de ani erau mult mai scumpe decât cele de astăzi.

Gen Z este generația care are cea mai mare încredere în ea, cel puțin așa arată sondajele.

Dar în același timp este generația care nu s-a confruntat până acum cu o criză financiară și economică. Salariile au crescut continuu, cursul valutar leu/euro a fost stabil, nu s-a pus problema tăierii salariilor în valoare nominală, cum a fost în criza de acum 15 ani, iar pozițiile deschise în companii au fost numeroase.

Acum lucrurile se mai schimbă pentru că piața economică și de business se schimbă, nu mai apar atât de multe joburi, companiile nu mai cresc atât de repede și de mult salariile etc.

Gen Z nu s-a trezit până acum făcând coadă la agenția forțelor de muncă în căutarea ajutorului de șomaj. Chiar dacă a mai scăzut, economia românească, cel puțin în București și în celelalte mari orașe, continuă să ofere joburi, numai să-ți dorești să muncești.

Gen Z nu s-a confruntat până acum cu o depresie financiară, ci doar cu o „răceală” simplă – salariile nu mai cresc ca înainte, joburile de internship s-au redus, iar pozițiile de entry level în companii sunt mai puține. Și aici nu vorbim numai de apariția AI, care mănâncă din joburile de internship sau de entry level, ci de recesiunea din economie, ceea ce determină companiile să nu mai facă investiții, sau să le amâne în cel mai bun caz, să nu mai facă angajări sau să crească salariile.

Cu toții sperăm să nu ne confruntăm cu vreo criză pentru că și așa suntem cu nervii la pământ având în vedere ce se întâmplă în economie, în business, în politică și în societate, dar poate n-ar strica ca și Gen Z, o generație care a trăit numai în creștere, să vadă cum este într-o criză.

Pentru ei, singura criză nu este atunci când cresc dobânzile și cresc ratele la bancă pentru un credit ipotecar și imobiliar, ci atunci când crește prețul la cafeaua de specialitate, pe care o beau cei din Gen Z.

Inevitabil, Gen Z va prelua puterea în economie și în business și este interesant de văzut ce schimbări sociale vor urma. Dacă se va păstra constatarea conform căreia cu cât crește venitul cu atât împrumuturile și dorința de a lua un credit scade, vor fi modificări de structură în piața bancară, în piața de real estate, în piața de consum.

Până una-alta, Gen Z se bucură de viață aproape fără niciun stres financiar, pentru că au plasa de siguranță a familiei și pentru că nivelul de la care pornesc în carieră este mult mai ridicat.  

(cristian.hostiuc@zf.ro)