Fratia baltica

Sigur ca toate cele trei tari baltice au un dialog prietenesc, dar asta nu inseamna ca restul lumii ar trebui sa le trateze la infinit ca pe un bloc nediferentiat. „Nu va asteptati sa ne miscam in chip identic, ca balerinele din «Lacul lebedelor»“, a recomandat presedintele leton Vaira Vike-Freiberga, explicand ca aderarea la NATO si la UE a redus necesitatea cooperarii dintre cele trei tari. Referirea la Ceaikovski nu e intamplatoare: Vike-Freiberga a decis, spre deosebire de vecinii baltici, ca tara ei sa fie reprezentata la ceremoniile care vor fi organizate la Moscova in luna mai pentru aniversarea a 60 de ani de la victoria impotriva nazismului. Lituania si Estonia au boicotat evenimentul, sustinand ca el a deschis de fapt calea inghitirii lor de catre URSS.

Dar nu e vorba numai de capricii diplomatice: difera si conditiile demografice (peste 40% din populatia Letoniei este de etnie ruseasca, ceea ce explica apropierea de Moscova, in timp ce numai 12% din cetatenii Lituaniei au origine ruseasca). Conditiile economice le deosebesc si ele: Estonia, cu o economie modernizata si cu relatii comerciale intinse cu statele scandinave, arata altfel in peisajul UE decat Lituania, a carei economie ramane inca grevata de mamuti industriali ai perioadei sovietice. Iar drumurile celor trei state baltice tind sa divearga tot mai mult. De curand, parlamentari din cele trei tari au decis sa transfere majoritatea atributiilor Adunarii Parlamentare Baltice catre un Consiliu Nordic pan-scandinav, compus din parlamentari ai acestei zone. Intr-adevar, nimic mai indepartat de simetria corpului de balet din „Lacul lebedelor“.