Ce fac marii antreprenori români cu cei 1 mld. euro încasați din vânzarea propriilor businessuri? Pariază pe o fabrică în Indonezia, pe proiecte imobiliare sau pe propriile pasiuni devenite afa

♦ Antreprenorii care au marcat unele dintre cele mai importante 10 vânzări din businessul local sunt mai bogați cu 1 mld. euro, potrivit calculelor ZF ♦ Sumele încasate variază de la câteva zeci de milioane de euro la peste 200 de milioane de euro ♦ Deși primele astfel de tranzacții ce au la vânzare antreprenori români au început să se parafeze în urmă cu aproape 15 ani, afacerile construite în capitalism au început să devină tot mai atrăgătoare pentru investitorii străini (dar nu numai) în special în ultimii cinci ani, când businessurile ajunseseră la maturitate sau pe poziții cheie în industriile lor ♦ Banii încasați s-au întors, cel puțin parțial, în economie l Oamenii de afaceri au investit în domenii legate de propriile pasiuni, în sectoare legate de studiile lor sau de experiența anterioară, dar și în imobiliare.

Înghețata Betty Ice, farmaciile Help Net și pro­ducătorul de lactate Albalact sunt doar câteva dintre numele românești create de antre­prenori locali, dar care în urma unor tran­zac­ții de zeci sau chiar sute de milioane de euro au ajuns în portofoliul unor giganți străini.

România are o istorie scurtă în capitalism, mo­tiv pentru care nu există cultura busines­surilor de fa­milie transmise din generație în generație. Ba mai mult, mai mulți antreprenori locali au creat afa­ceri, le-au dezvoltat, le-au vândut și au luat-o apoi iarăși de la zero ghidați de ambiția de a crește din nou.

„Am investit o parte din banii încasați în do­me­niul imobiliar, dar o parte s-au îndreptat către do­meniul alimentar, pe care îl cunosc. Nu am in­vestit pe bursă, ci direct în afacerile unor antre­pre­nori pe care vreau să îi susțin astfel în dezvoltare“, spu­ne Vasile Armenean, antrepre­no­rul care în 2017 a vândut producătorul de înghețată Betty Ice din Suceava gigantului anglo-olan­dez Unilever. El a încasat atunci circa 100 mil. euro.

Antreprenorul spune acum că nu e exclus să revină cu o in­ves­ti­ție de la zero în do­me­niul ali­mentar – altul decât cel de în­ghețată – date fiind con­dițiile din piață în con­tex­tul pande­miei de Covid-19. „Nu e ex­clus nimic, se schim­bă jo­cul din business și eu sunt des­chis oportu­n­ită­ților. Pot fi și alte domenii, nu doar alimen­tar, dacă apar șanse“, spu­ne el, fă­ră a oferi momentan alte informații.

Doar o treime dintre afacerile de familie din România ajung la a doua generație, iar 10% sunt pre­date și celei de a treia generații, conform celor celor mai recente date.

Există businessuri antre­pre­no­riale create cu gândul de a fi vândute, iar acesta este în special cazul celor din domeniul teh­no­logiei, un domeniu unde Ro­mâ­nia și-a creat deja un nume, dar nu numai.

Există însă și acele ca­zuri unde businessurile au fost create pentru a fi duse mai departe, doar că a exis­tat un moment în care an­trepre­no­rii au realizat că nu au capi­ta­lul, forța de ne­go­ciere sau know-how-ul să meargă singuri. Mai sunt și situa­ții în care o afa­cere nu a ajuns la cea de-a doua ge­nera­ție deoarece copiii oame­nilor de afaceri respectivi nu au fost pregătiți să pre­ia businessul sau pentru că și-au dorit alte specializări. Și totuși, există și excepții.

Nici antreprenorii care au vândut însă nu s-au ținut departe de business. Unii s-au reîntors în busi­ness cu pariuri în industrii conexe, în domenii legate de propriile pasiuni sau în sectoare aflate pe val la momentul investițiilor.

„Am început să investesc în vin în 2007 ca un hobby, dar între timp am dezvoltat și am ajuns la 750 de hectare de viță de vie. Am investit astfel 25 de milioane de euro în industria vinului, iar acum avem în construcție o crama nouă cu centru de vinificație, pe care sper să o terminăm până la anul. Este vorba de o investiție de încă 8 mil. euro“, spune Constantin Duluțe, cunoscut pentru că a vân­dut Agricost – cea mai mare fermă de cereale și oleaginoase din România după suprafața cultivată – către arabii de la Al Dahra.

El a mai cumpărat, cu aproape 50 mil. euro, și la Iași un teren de 27 de hectare pentru a construi un proiect imobiliar, aveam studiu de fezabilitate.

„Acum așteptăm să vedem ce va urma pentru a decide ce facem acolo. Nu mă voi opri, doar mă voi adapta. Eu cred că cine poate trebuie să facă investiții în criză, cine are posibilitatea bineînțeles. Trebuie să ne folosim experiența pentru ceva util tuturor. E doar o criză, totul se va rezolva și va trece dacă suntem sănătoși. Am cumpărat și 300 de hectare de teren agricol la Bârlad. Eu toți banii încasați îi investesc tot în România, nu plec nicăieri“, spune el.

Există însă și antreprenori care nu și-au limitat investițiile locale, ba chiar au ajuns până în Asia.

„În 2007 – mult înainte să vând Supremia – am investit într-un restaurant în Alba Iulia, într-o vreme în care nu prea erau localuri în oraș. A fost un restaurant de patru stele pe care l-am făcut mai degrabă pentru firmă pentru că aveam mulți străini care veneau la noi atunci. L-am vândut însă anul trecut pentru că acum stau jumătate din an în SUA și nu aveam timp să mă ocup“, spune Levente Bara. El a vândut acum circa trei ani producătorul de ingrediente pentru industria alimentară Supremia Grup către francezii de la Solina. Valoarea tranzacției era estimată la acea vreme la 30-40 mil. euro.

„Eu am păstrat însă o fabrică de condimente în Indonezia, Natural Java Spice, sunt cel mai mare investitor român din această țară. Fabrica am deschis-o în 2013, ca furnizor de materie primă pentru Supremia, ea face doar condimente și doar de origine Indonezia. Când am vândut businessul nu am vrut să o vând și pe ea. Noi acum vindem către unii dintre cei mai mari jucători din lume, avem birouri în SUA și Germania (pentru toată Europa), unde distribuim noi direct, iar apoi lucrăm în rest prin parteneri.“ Compania se află pe o curbă ascendentă, e încă în dezvoltare, deci nu se pune problema de o nouă vânzare acum. La maturitate da, pentru că totul este de vânzare, susține antreprenorul.

„Eu mai sunt acționar cu 50% și în Transilvania Nuts (procesator de miez de nucă ce realizează și batoane pe bază de fructe – n.red.) și am și un portofoliu consistent în imobiliare în România și în Chicago, SUA. Îmi împart timpul între SUA, România și Indonezia, am un portofoliu de business diversificat“, spune Levente Bara.

La polul opus se găsește medicul cardiolog Wargha Enayati a dezvoltat rețeaua de sănătate privată Regina Maria pe care a vândut-o apoi, în 2015, către fondul de investiții Mid Europa Partners. Banii încasați – peste 100 mil. euro este valoarea vehiculată a tranzacției – s-au reîntors în domeniul medical, deși în alte segmente de business.

Pariul său cel mai mare este Enayati Medical City, proiectul greenfield de 60 mil. euro din București, ce urmează să fie deschis în ianuarie 2021. El a început construcția proiectului Enayati Medical City la jumătatea anului 2018, alături de italienii de la Monza pentru partea de spital de oncologie, iar pe terenul de 35.000 mp din București sunt în construcție o unitate de îngrijire medicală, un centru pentru vârstnici și un spital oncologic.

„Am investit în mai multe sectoare ale domeniului medical. (…) Am și investiții imobiliare, dar doar ca sprijin pentru celelalte afaceri“, spune Wargha Enayati, un activ investitor în economia locală.

Totuși, mai mulți oameni de afaceri s-au orientat către imobiliare, un business cu un grad mai mic de risc în vremurile bune și cu o implicare constantă redusă prin comparație cu producția spre exemplu. Există însă și oameni de afaceri care au mizat pe businessuri legate de propriile pasiuni, care apoi au devenit și ele afaceri în toată regula.

Pe ce domenii au pariat din nou antreprenorii români după ce și-au vândut businessurile

Dragoș Anastasiu a vândut anul trecut compania de turism Travelbrands către Dertour, divizia de turism a grupului german Rewe, un gigant cu afaceri de 6 mld. euro. El deține în continuare transportatorul Eurolines dar și mai multe afaceri în turism precum un complex în Delta Dunării și un pachet de acțiuni într-un business similar din Transilvania.

„Mizez în continuare pe turism per total“, spunea recent antreprenorul Dragoș Anastasiu într-un material din revista Business Magazin.

Constantin Duluțe a încasat de la arabii de la Al Dahra peste 200 mil. euro pentru Agricost, cea mai mare fermă de cereale și oleaginoase din România după suprafața cultivată. „Am început să investesc în vin în 2007 ca un hobby, dar între timp am dezvoltat și am ajuns la 750 de hectare de viță de vie. Am mai cumpărat, cu aproape 50 mil. euro, un teren de 27 ha la Iași pentru un proiect imobiliar. Am investit și în 300 de hectare de teren agricol la Bârlad. Eu toți banii încasați îi investesc tot în România, nu plec nicăieri.“

Mihai Marcu, care a dezvoltat alături de familia sa operatorul de servicii medicale private MedLife, a vândut treptat din titlurile pe care le avea în companie. Cel mai recent pachet a fost vândut pe Bursă în martie 2020. El are afaceri adiacente în domeniul turismului și în domeniul yachtingului. „Cea mai importantă valoare deținută de familie în calitate de investitor este și va rămâne MedLife. Restul investițiilor nu sunt deloc o prioritate pentru noi până la finalizarea crizei generate de pandemia de Covid-19.“

Levente Bara a vândut în 2017 francezilor de la Solina producătorul de ingrediente pentru industria alimentară Supremia Grup. Banii încasați au mers către mai multe domenii. „Eu am păstrat o fabrică de condimente în Indonezia, fabrică deschisă în 2013 ca furnizor de materie primă pentru Supremia. Când am vândut businessul nu am vrut să o vând și pe ea. Avem birouri în SUA și Germania (pentru toată Europa), unde distribuim noi direct, iar apoi lucrăm în rest prin parteneri. Eu mai sunt acționar cu 50% și în Transilvania Nuts.“

Raul Ciurtin este unul dintre cei mai mari antreprenori români din industria alimentară. El a dezvoltat producătorul de lactate Albalact de la un jucător regional, cu afaceri de 2 mil. euro pe an, la liderul pieței, cu afaceri de peste 100 mil. euro, moment în care a vândut compania către grupul francez Lactalis. Apoi a pariat pe sectorul imobiliarelor dar și pe producție. El a dezvoltat Prefera Foods, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața conservelor. Totodată, acum trei ani el a investit în businessul de vin. „Am investit în afacerea unui prieten.“

Wargha Enayati, cel care a vândut în 2015 rețeaua de sănătate privată Regina Maria, a pariat apoi tot pe domeniul medical, doar că pe alte segmente. „Am investit în comunicare medicală, în organizare de evenimente în domeniu. Am dezvoltat împreună cu alți patru antreprenori un mic fond de investiții – Cleverage – și investim în start-up-uri în domeniul medical. Ar mai fi Intermedicas (un business în domeniul serviciilor medicale – n.red.) și Enayati Medical City (un proiect medical de câteva zeci de milioane de euro – n.red.). “