Evoluția reală a veniturilor salariale a intrat pe minus, ca urmare a inflației neașteptate. Ionuț Dumitru, Raiffeisen Bank: BNR trebuie să majoreze rapid dobânda-cheie

Inflația a sărit la 8% în octombrie, an/an, spre surprinderea economiștilor care așteptau acest prag spre finalul anului sau începutul anului viitor, iar câștigul salarial în raport cu evoluția prețurilor de consum intră pe minus. Datele publicate joi de INS arată că indicele câștigului salarial real a fost de 99,6% pentru septembrie 2021, față de aceeași perioadă a anului precedent, adică, raportat la inflație, veniturile reale au fost mai mici cu 0,4%, pentru prima dată în ultimul an și după mulți ani în care veniturile reale au înregistrat o creștere constantă, chiar și cu două cifre înainte de pandemie. În septembrie, inflația a fost de 6,3% iar datele pentru veniturile salariale, la octombrie, lună în care inflația a ajuns la 7,94%, vor arăta, cu sigurănță, o înrăutățire.

Banca Națională, care a majorat, marți ,dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază, până la 1,75%, se așteaptă ca inflația să crească până la mijlocul anului viitor și să scadă, mai apoi, mai ales ca urmare a ceea ce se cheamă „efectul de bază”.

În fața creșterii neașteptate a inflației majorarea dobânzii de politică monetară este insuficientă și este nevoie de o nouă intervenție a Băncii Naționale.

„Avem o creștere a inflației foarte mare. Și cel mai îngrijorător și pentru noi și, cu siguranță, și pentru BNR este că această creștere este generalizată și s-a așezat cu mult peste previziuni. Ne așteptam (Raiffeinsen Bank – n.red.) la o creștere de 7,1% la final de an și, iată, avem una de 7,94%, în octombrie. Ce este de făcut? Nu putem influența prețurile energiei, dar nu putem fi nici spectatori. BNR trebuie să ridice foarte repede dobânzile – nu cât să distrugă economia, ci cât să stăvilească inflația, a comentat Ionuț Dumitru,  economistul-șef al Raiffeisen Bank.

Așadar, îngrijorarea cea mare nu vine neapărat din prețul energiei, imposibil de controlat, ci din creșterea prețurilor de consum devenită generalizată. A crescut nu doar prețul la gaze (plus 46%) sau la energia electrică (plus 24,6%), ci și prețurile produselor de bază – ulei (plus 23,5%), pâine (plus 6,8%), brânză (plus 6,9%), mălai (plus 6,5), făină (plus 6,4%), zahăr (plus 5,6%), ouă (plus 5,5%). Canalele de amplificare a inflației au început să se multiplice. Am avut inițial o creștere puternică a prețului la energie/combustibili. Acum intervine ceea ce se cheamă „efectul de runda a doua” – creșterile din energie, gaze, combustibili se revarsă în celelalte prețuri, În plus, sunt „anticipările”: când toată lumea anticipează creșteri de prețuri, acestea chiar se produc pentru că toți producătorii/comercianții majorează prețurile în așteptarea a ceea ce este mai rău.

Potrivit lui Ionuț Dumitru, BNR nu poate împiedica creșterea prețurilor în energie, dar poate interveni pentru diminuarea creșterilor generate de efectul de runda a doua și de anticipări.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată abia la 10 ianuarie 2022.