Estimările celor care mișcă piețele financiare din România pentru 2026, într-un sondaj CFA România: curs stabil la 5,10–5,15 lei/euro, BET-XT în creștere, PIB între 1–1,5% și dobânzi ușor scăzute

Participanții la CFA Forecast Dinner 2026 — reuniune anuală care anul acesta a atras circa 300–350 de investitori, analiști, administratori de bani, factori de decizie și profesioniști cu prestigioasa diplomă Chartered Financial Analyst (CFA), considerată un standard global în domeniul investițiilor și gestionării portofoliilor, reflectând competență analitică și angajament etic — au transmis estimări prudente pentru economia și piețele financiare ale României în acest an. 

Evenimentul de marți seară, care a marcat 20 de ani de CFA Forecast Dinner în România și 25 de ani de activitate a CFA România, a inclus un sondaj în sală cu 16 întrebări cheie privind economia, piața de capital, dobânzile și riscurile pentru următorii ani. CFA charters sunt obținute după trecerea a trei examene riguroase și cerințe de experiență profesională și sunt recunoscute pe scară largă în instituții financiare din peste 160 de piețe.

Pe segmentul macroeconomic, majoritatea respondenților (46%) anticipează o creștere a PIB-ului între 1% și 1,5%, 21% mizând pe 0,5–1% și alți 21% între 1,5–2%. Inflația medie (CPI) a fost estimată între 5–6% de 38% dintre participanți, în timp ce 33% au prognozat 6–7%, 13% între 4–5% și 15% peste 7%.

Cursul EUR/RON este așteptat relativ stabil: 48% dintre participanți anticipează 5,10–5,15 lei, 22% 5,15–5,20 lei, 18% 5,05–5,10 lei, 3% între 5,00–5,05 lei și doar 10% se așteaptă la extreme sub 5 lei sau peste 5,20 lei.

ROBOR la 3 luni a fost anticipat între 5–5,5% de 40% dintre votanți și între 5,5–6% de 30%. Dobânzile titlurilor de stat pe 5 ani urmează să se situeze între 6–6,5% pentru 43% și 5,5–6% pentru 32%.

Pentru BET-XT Total Return, 26% se așteaptă la o creștere de 10–20%, iar 22% la o creștere de 0–10%. În ceea ce privește clasele de active, acțiunile românești și aurul au fost cele mai votate (27% fiecare), urmate de acțiuni globale (20%) și materii prime (19%).

Pe termen lung, participanții anticipează inflație medie de 2–3% în UE și SUA, iar randamente globale pentru acțiuni MSCI World între 9–12% pentru 49% dintre votanți. Dobânzile titlurilor de stat americane pe 10 ani la sfârșitul lui 2030 sunt estimate între 3–4% de 48% dintre participanți.

Riscurile economice și geopolitice pe termen scurt (2 ani) au fost percepute ca cele mai relevante (40% fiecare), urmate de riscuri tehnologice (10%) și societale (9%). Pe termen lung (10 ani), riscul tehnologic, inclusiv AI, domină (42%), urmat de probleme societale (21%) și geopolitice (19%).

Instabilitatea politică rămâne principalul risc pentru mediul de afaceri în 2026 (60%), urmată de deficit și riscuri de finanțare (21%). În privința adoptării euro, 32% consideră realist un orizont de 10–13 ani, 25% sub 7 ani, 19% între 7–10 ani, iar doar 6% cred că România nu va adopta euro.

Impactul AI până în 2030 este perceput ca dezechilibrat, beneficiind unele grupuri în timp ce altele vor fi dezavantajate (40%), iar perspectiva geopolitică globală se conturează ca o globalizare fragmentată dominată de puteri regionale (55%).