Este România pe drumul către o recuperare rapidă post-COVID?

Recesiunea cauzată de criza COVID și metodele de redresare economică au fost foarte diferite de la țară la țară. Recent, FMI a prezis o creștere puternică pentru România în 2021, de 6%. În ciuda previziunilor optimiste, opinia noastră este că businessurile ar trebui să se mențină precaute în continuare.

OVID a pus pe pauză multe activități economice și a trimis, în esență, toate economiile în recesiune. Unul dintre cei mai importanți factori care determină cât de puternic a afectat pandemia o economie este reprezentat de gradul cu care o țară este dependentă de turism. Țările cu un sector turistic mai dezvoltat au suferit mai mult decât cele care sunt mai puțin dependente de acest sector.

Economia românească a scăzut cu 3,9% în 2020, o scădere comparabilă cu cea a unor economii europene cu o dimensiune similară a sectorului turistic, precum Țările de Jos sau Bulgaria. Cu toate acestea, scăderea economiei în România a fost substanțial mai puternică decât în alte țări. De exemplu, Lituania a înregistrat o scădere economică de 0,8%, iar economia Estoniei s-a redus cu 2,9%. Având în vedere că sectoarele economice componente ale unei țări nu pot fi ușor modificate pe termen scurt, cele mai importante întrebări în momentul de față sunt dacă și cât de repede se va recupera economia după șocul recesional.

Economia României în creștere

În acest context a fost surprinzător faptul că, în aprilie 2021, Fondul Monetar Internațional (FMI) a proiectat o rată de creștere de 6% pentru România în 2021. Este mult mai optimist decât estimările din octombrie 2020, care stabileau creșterea României la 4,6%. Mai mult, noile previziuni transformă România în economia cu cea mai mare creștere preconizată a PIB-ului din regiune. Se estimează că Ungaria, de exemplu, va crește cu 4,3%, iar Slovacia cu 4,7%. Inevitabil, ne întrebăm care sunt factorii cheie pentru o recuperare rapidă și cum se descurcă România în acest sens? Ar trebui să fim mai precauți decât FMI?

Factorii care influențează recuperarea unei țări

Există trei factori importanți care influențează recuperarea economică postpandemie. În primul rând, viteza lansării vaccinului și gradul de vaccinare a populației. În al doilea rând, eficiența răspunsului politicii fiscale la criză și, în cele din urmă, amploarea investițiilor străine directe. Există numeroase dovezi empirice că acești trei factori sunt ei înșiși direct determinați de calitatea instituțională generală a guvernului. Unele țări suferă de o calitate instituțională relativ scăzută din cauza corupției, a ineficiențelor structurale sau a lipsei calității de reglementare. Este de așteptat ca țările cu o calitate instituțională mai înaltă să aibă costuri economice mai reduse și o recuperare mai puternică decât cele cu condiții instituționale mai slabe. O privire asupra relației dintre mărimea șocului economic cauzat de pandemia de COVID-19 (estimări din raportul FMI „Perspectivele Economiei Mondiale) și indicatorii instituționali de calitate, pe care i-am extras din rândul indicatorilor de guvernanță mondială, arată că, în medie, țările care se disting prin calitatea înaltă a reglementărilor, controlul corupției și eficacitatea guvernului tind să înregistreze scăderi mai mici ale PIB-ului în actuala criză. Această relație este descrisă în figura de mai jos, pentru economia a 51 de țări. Am folosit indicatorul „eficacitatea guvernului” ca variabilă a calității instituționale.

Indicele de eficacitate a guvernului măsoară percepțiile privind calitatea serviciilor publice și civile, independența sa față de presiunile politice, calitatea formulării și implementării politicilor, precum și credibilitatea angajamentului guvernului față de aceste politici. Relația dintre eficacitatea guvernului și efectul economic al crizei COVID sugerează că o creștere cu un punct a indicelui de eficacitate a guvernului este asociată cu un șoc economic, care este cu aproximativ 1,2 puncte procentuale mai mic. Pentru România, acest lucru înseamnă că șocul PIB-ului este cu aproximativ 1,8 puncte procentuale mai mare decât șocul pe care l-ar fi experimentat dacă ar fi avut nivelul calității instituționale al Estoniei.

Concluzii

Conform indicatorilor de guvernanță mondială, România ocupă ultimul loc în rândul economiilor din Europa Centrală și de Est ale UE în ceea ce privește eficacitatea guvernamentală, controlul corupției și calitatea reglementării (măsurate în 2019). Acest lucru contrastează puternic cu așteptările privind performanța creșterii economice în lunile următoare, după cum se reflectă în prognozele FMI. Prin urmare, este probabil ca prognozele FMI să fie prea optimiste. Sperăm că, în ciuda tuturor indicatorilor, guvernul român va face o treabă bună în ceea ce privește avansarea procesul de vaccinare, implementarea planului de recuperare, atragerea investițiilor străine directe și controlul dinamicii datoriei publice. Cu toate acestea, ar fi mai bine pentru businessuri ca acestea să se bazeze pe scenariul unei recuperări economice mai moderate. Considerăm mai realistă previzunea emisă de Banca Mondială, care se așteaptă ca PIB-ul românesc să crească cu puțin peste 4% în acest an.

Jesus Crespo Cuaresma este profesor titular de economie la WU Vienna University of Economics and Business. Interesele sale de cercetare sunt macroeconomia și econometria aplicată. El predă la programul WU EMBA Bucharest, cel mai important program de Executive MBA din România, pe care WU îl oferă de 15 ani. Phillip Nell este profesor titular de management strategic global în cadrul WU și directorul academic al programului Executive MBA Bucharest.