Emil Boc, primarul de decenii al Clujului, a administrat defectuos proiectul pentru metrou și a pierdut banii din PNRR. Este metroul o pălărie prea mare pentru o primărie?

Premierul Marcel Ciolacu a declarat la începutul săptămânii că proiectul metroului din Cluj ar putea avea finanțare și din alte surse, existând șanse ca cei 300 mil. euro din PNRR destinați proiectului să nu mai fie plătiți. Pe de altă parte, proiectul metroului costă 2,2 miliarde de euro, iar banii din PNRR nu reprezintă nici 15% din valoarea acestuia.

♦ Metroul este cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Clujului, unul de 2,2 miliarde de euro pentru proiectare și execuție, care acoperă 19 stații și 21 km ♦ Termenul pentru realizarea magistralei de metrou este de opt ani, din care unul este pentru etapa de proiectare, iar restul pentru execuție ♦ Contractul pentru realizarea metroului din Cluj-Napoca a fost semnat în mai 2023 de primarul Emil Boc.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat la începutul săptămânii că proiectul metroului din Cluj ar putea avea finanțare și din alte surse, existând șanse ca cei 300 mil. euro din PNRR destinați proiectului să nu mai fie plătiți. Pe de altă parte, proiectul metroului costă 2,2 miliarde de euro, iar banii din PNRR nu reprezintă nici 15% din valoarea acestuia.

„Dincolo de discuții, metroul se face și lucrările merg mai departe urmărind graficul de la Ministerul Transporturilor. Primăria nu este parte a discuțiilor tehnice dintre guvern și Comisia Europeană. Există anumite tehnicalități care se discută, ca și în cazul altor proiecte prin PNRR la nivel de UE. Nu sunt specifice doar nouă. Relația tehnică dintre SEAP și JOUE nu este gestionată de primărie, ci de autoritățile centrale ale statului. Cât timp avem discuții în derulare, nu pot comunica alte date. Licitația a fost validată și de aceea lucrările sunt în derulare. Ce este important este că avem finanțare. Metroul este un proiect verde și poate beneficia de multiple surse de finanțare, dincolo de PNRR. Are mai puțină importanță din ce și câte buzunare se finanțează. În toamnă, octombrie-noiembrie vor sosi „cârtițele“, se vor asambla și vor intra în subteran“, a declarat ieri Emil Boc pentru Ziua de Cluj.

Potrivit premierului, acum executivul de la București caută surse alternative de finanțare, care ar putea fi certificatele verzi.

Metroul de la Cluj a fost din start proiectul Primăriei Cluj, iar Ministerul Transporturilor doar a asigurat finanțarea și un anumit suport tehnic. Banii din PNRR ar putea fi pierduți pentru că proiectul nu are supervizor, plus că au existat probleme de procedură.

Spre comparație, la București proiectul metroului este gestionat de Ministerul Transporturilor. Însă și în cazul magistralei spre Drumul Taberei au existat întârzieri de cinci ani, în timp ce magistrala spre Otopeni nu leagă aeroportul de centrul orașului, ci vor fi necesare trei schimbări de tren pentru a ajunge la Piața Victoriei.

Termenul pentru realizarea magistralei de metrou este de opt ani, din care unul este pentru etapa de proiectare, iar restul pentru execuție.

Traseul liniei de metrou începe din zona nouă rezidențială din Florești. Primele trei stații deservesc zone de locuințe de densitate medie din Florești, iar stațiile 4 și 5 deservesc zone multifuncționale într-o dezvoltare dinamică, desfășurate în jurul ancorelor viitorului spital regional de urgență și ale centrului comercial Vivo. Stațiile 6, 7 și 8 deservesc cartierul Mănăștur (cea mai densă zonă de locuințe din oraș), iar apoi linia urmează magistrala rutieră vest-est, traversând centrul orașului, până la Piața Mărăști. De aici, o ramură a liniei continuă spre zona industrială Bulevardul Muncii, asigurând și legătura cu calea ferată și viitorul serviciu de tren metropolitan, iar o altă ramură deservește cartierele Gheorgheni și Sopor, unde este amplasat și depoul suprateran. Întreaga linie este în subteran, cu excepția racordului de tranziție de lângă depou.

Estimările sunt că în 2031, anul de punere în funcțiune a metroului, acesta va avea 164.000 de călători pe zi și cu 29.000 de mașini mai puține în Cluj.

Cluj-Napoca va deveni astfel primul centru regional al României cu metrou după București și intră în linie dreaptă pentru a forma o zonă metropolitană cu peste un milion de locuitori, în condițiile în care orașul a atras în ultimii ani investiții atât în producție, cât și în imobiliare și mai ales în IT. Din consorțiul responsabil de construirea metroului din Cluj-Napoca, o singură companie este locală, Arcada. Aceeași firmă a lucrat, printre altele, la construcția căii ferate care face legătura între Gara de Nord din București și aeroportul Otopeni. De altfel, Arcada Company s-a specializat în lucrări de reabilitare a căii ferate și construcții de poduri.

În ceea ce privește Alstom Transport, această companie este responsabilă de mentenanța trenurilor la metroul din București, iar în această perioadă, potrivit reprezentanților Metrorex, nu asigură servicii conform contractului, ceea ce a dus la creșterea intervalelor de succedare a trenurilor. La finalul lui 2021 a fost semnat cu Alstom Transport un contract pe 15 ani pentru mentenanța trenurilor de metrou, valoarea contractului fiind de 2,45 miliarde de lei (500 de mil. euro) iar contractul a intrat în vigoare la început de 2022.

La rândul său, Gülermak Agir Sanayi Inșaat Ve Taahhüt A.S este un grup de firme originar din Turcia, fondat în 1958, cu proiecte industriale și de infrastructură realizate la nivel global, potrivit informațiilor de pe site-ul de prezentare. Dintre proiectele finalizate, fac parte stații de metrou din Istanbul și Varșovia, fabrici de zahăr, de ciment, hidrocentrale. Gülermak este parte și din asocierea care a câștigat contractul pentru realizarea magistralei 6 de metrou din București, care va face legătura cu Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni. Compania a câștigat un proiect de construire a metroului și în Dubai.

Potrivit premierului Marcel Ciolacu acum Executivul de la București caută surse alternative de finanțare, care ar putea fi certificatele verzi.