Educație, stil de viață și wellness. România vrea să dubleze alocarea din PIB pentru cercetare, dezvoltare și inovare în următorii cinci ani

♦ România este pe ultimul loc în UE după cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea, cu mai puțin de 0,5% din PIB ♦ La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile cu cercetarea, dezvoltarea și inovarea au fost, în medie, de 2,32% din PIB.

Noua țintă asumată de autoritățile din România pentru cheltuielile ce vizează sectorul de cercetare – dezvoltare – inovare este de 1% din PIB, prin Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare în perioada 2022-2027, țintă care nu ar putea fi atinsă fără contribuția fondurilor private, conform unui raport realizat de KPMG.

„Ne dorim să utilizăm cercetarea – dezvoltarea – inovarea ca unul dintre instrumentele pentru creșterea economică. Important este să înțelegem că pe mediul de afaceri vrea să aplice aceste facilități. (…) Știm constrângerile bugetare, dar cred că trebuie să avem în calcul faptul că, dacă nu ne aliniem la nivel de facilități, pierdem iarăși teren în a atrage investiții. Și investițiile străine pot fi atrase în România, pe lângă capitalul autohton”, a spus Ramona Jurubiță, country managing partner KPMG România, în cadrul conferinței „Facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare – un instrument la îndemâna României pentru creștere economică“, organizată de KPMG România în parteneriat cu Ziarul Financiar.

În prezent, în România, raportul cheltuielilor din PIB alocate acestor tipuri de activități este de 0,47%, cheltuielile realizate de statul român scăzând, chiar, marginal, deși schemele de ajutor de stat au fost în creștere.

Pachetul de facilități fiscale oferit de România pentru activități din cercetare-dezvoltare cuprinde o deducere suplimentară de 50% din totalul cheltuielilor întreprinse în acest scop, amortizarea accelerată a activelor utilizate în scopuri de cercetare-dezvoltare și scutirea impozitului pe veniturile din salarii ale cercetătorilor și ale altor angajați implicați în cercetare-dezvoltare, inovare (CDI).

În Lituania, Slovacia, Ungaria, Polonia și Croația, deducerile suplimentare ating valori semnificative de până la 300% din totalul cheltuielilor, arată studiul KPMG în România – ”Facilități fiscale și alte instrumente de stimulare a activităților de cercetare-dezvoltare – un potențial semnificativ la îndemâna României pentru creștere economică”.

Conform datelor furnizate de la Banca Mondială, citate de studiul KPMG,  printre jucătorii cheie la nivel mondial în materie de cheltuieli cu CDI ca procent din PIB se numără: Israel (5,44%), S.U.A (3,45%), Coreea de Sud (4,81%), Japonia (3,26%) și Suedia (3,14%).

La nivelul Uniunii Europene, datele oficiale publicate de către Eurostat arată situația aferentă anului 2020. În acest an, cheltuielile cu activitățile de cercetare – dezvoltare – inovare la nivelul Uniunii Europeneau fost, în medie, de 2,32% din PIB, o creștere de aproximativ plus 0,1% față de nivelul raportat în anul 2019.

De asemenea, este important de menționat faptul că în ultimii cinci ani și la nivelul UE27 ponderea din PIB a cheltuielilor aferente activității de cercetare-dezvoltare-inovare a crescut cu Ă0,2%. Astfel, ținta de 3% din PIB stabilită de Uniunea Europeană în cadrul Strategiei Europa 2020 a fost atinsă sau depășită de doar cinci state membre: Suedia, Belgia, Austria, Germania și Danemarca. Se remarcă faptul că România se află pe ultimul loc, cu doar 0,47% din PIB alocat activităților de cercetare-dezvoltare-inovare, în scădere cu 0,01% față de anul 2019.