Dragoș Călin, director executiv rețea retail BRD: Cred că se vede o tendință de scădere a ratei de economisire. Cred că 2026 este foarte mult despre gestionarea finanțelor personale, a bugetului personal și despre schimbarea obiceiurilor de consum

Cred că se vede o tendință de scădere a ratei de economisire, chiar și în termen nominal, o scădere a capacității clienților de a economisi și, în același timp, o schimbare la nivelul comportamentului de plată, a declarat Dragoș Călin, director executiv rețea retail BRD în cadrul conferinței KRUK Summit of Now – Ecosistemul financiar al încrederii

”Acumularea la nivelul populației, așa cum am văzut mai devreme, este încă la un nivel foarte crescut. Dar observăm o scădere a capacității clienților de a economisi, în același timp, și la nivelul comportamentului de plată. Adică persoane fizice, persoane juridice, că se vede un trend de ușoară creștere a capacităților. Fie că ne uităm la rate de restanță, sau că ne uităm la cantitatea discuțiilor pe care le avem cu clienții, care sunt în fazele incipiente de întârzieri. Deja procentul celor care au dificultăți reale începe să crească”.

Dragoș Călin spune că doar 30% din români spun că au o acumulare financiară care să le permită un nivel de minim 6 luni de cheltuieli.  Deci, perspectiva aici nu arată bine.

”Dacă vorbim de studii sau de răspunsurile românii, apropo de contextul în care ne aflăm, dacă până acum aproape 50% din români spuneau că au economisit în ultimele 12 luni, pe forward-looking, pe următoarele 12 luni, doar 37% din români spun că vor mai economisi mai mult. 2026 este foarte mult despre gestionarea finanțelor personale, despre gestionarea bugetului personal și despre schimbarea obiceiurilor de consum.”

Ce a mai declarat Dragoș Călin: 

►Cred că discuția despre cheltuieli esențiale și cheltuieli neesențiale e una care trebuie făcută mult mai devreme. Nu cred că suntem echipați mental, noi ca nație, să fim structurați când vine ora de cheltuieli. Cred că, în continuare, cheltuielile neesențiale sunt un pansament moral pentru noi.

►În IMM Invest, programul a fost structurat 2 ani plus 2 ani, facilități revolving, primii 2 ani, revolving sau rembursabil în ultima parte. Anumite facilități abordate acolo nu erau de natură a putea fi rambursate în 2 ani. Și atunci s-a creat o presiune financiară mai mare pe acești clienți pentru rambursarea clienților în acest interval de timp.

►Nu cred că la imobiliare se vede o deteriorare a portofoliului. Piața este subevaluată, ar mai avea un spațiu de o creștere a prețului, cu 20%.

►Dar două categorii de clienți par să se distingă în momentul ăsta la nivel de comportament. Zona veniturilor foarte mici. Și doi, zona clienților îndatorați aproape de maxim.

►Când vorbim de îndatorare maximă, putem să vorbim și de clienți care nu sunt neapărat în categoria clienților cu venituri foarte mici. Putem să vorbim de venituri mici, dar clienții care ajung în zona asta de 40% grad de îndatorare, sau chiar în cazurile excepționale, până la 60%.

►Comportamentul de plată este în continuare foarte bun, aproape neschimbat. Se vede faptul că, dacă vorbim de prioritizarea cheltuierilor, românii taie la multe capitole, dar rambursarea creditului pentru casă rămâne pe o categorie foarte deprioritizată la nivel de tăierea cheltuierilor.  

►Dacă vorbim de clienți persoane fizice, ar trebui să fim atenți la acei clienți care au trecut prin o formă de restructurare la nivelul locului de muncă. Au plecat mulți alegând voluntar să plece cu un număr de salarii în compensatorii. Pentru că ei, în momentul ăsta, capacitatea de rambursare a creditelor este în continuare foarte bună, dar perspectiva următoarelor 36 luni poate să-i ducă în situația în care să epuizeze acele rezerve și să înceapă să aibă dificultăți de plată. Cred că asta poate să fie o categorie de clienți către care să ne uităm. Nu e neapărat reprezentativă la nivelul populației, dar e un profil.

►Dacă vorbim de zona companiilor, cred că acolo sunt companii care lucrează cu statul sau care lucrează în lanț, iar la capătul drumului este statul și care ar trebui să fie un punct de atenție.

►Pe zonele geografice, cel puțin în ultima perioadă, ne uităm la indicatorul nivelului salariului, pentru că se diferențiează destul de puternic. Asta pare că va aduce un impact în comportamentul de plată a clienților. Sunt zone, Vrancea, Buzău, unde vorbim de foarte multe companii din zona de industrie textilă, care au păstrat un nivel salarial foarte scăzut.

►La temeri pentru 2026, cred că există un risc să nu ne așezăm confortabil în zona asta de dificultăți financiare la nivelul populației și să riscăm să crească nivelul de dorință de a schimb.Nu cred că suntem pregătiți mental să fim rezilienți peste o astfel de perioadă și putem să ne întoarcem cu dorința asta de a spune gata, trebuie totul schimbat pentru că problema vine de aici.