Doar 2 din 100 de firme din România sunt performante, dar ele generează aproape jumătate din valoarea creată de sectorul companiilor nefinanciare

13.100 de firme din România sunt calificate de studiu BNR drept performante; în total, există 608.000 de companii active înregistrate. Efectul pe care îl au aceste 2,1% din firmele de pe piața românească în economie este uriaș. Companiile-elită sunt un etalon în ce privește capacitatea economiei de a face față provocărilor viitoare, de a genera creștere economică sustenabilă și de a schimba structura economiei spre sectoare mai inovative, bazate pe cunoaștere. Firmele performante au avut profit mulți ani, au un grad scăzut de îndatorare și productivitate ridicată, au un rol important la nivelul ramurii economice în care își desfășoară activitatea și gestionează mai eficient resursele umane și materiale.

Verdictul dat de analiza acestei elite economice este că, în lipsa unor modificări structurale importante în economie, o creștere anuală sustenabilă a PIB nu poate depăși 3-4%. De exemplu, dacă am fi avut în economie, în ultimul deceniu, numai firme care ar fi obținut rezultate precum cele mai performante companii, atunci creșterea medie anualizată a PIB ar fi fost de 3,5% în perioada 2006-2015 (față de 2,65% cât a fost efectiv), reiese dintr-un studiu publicat de Banca Națională, coordonat de Florian Neagu, director adjunct al Direcției Stabilitate Financiară.

În aceste condiții, ce am putea să facem dacă ne dorim creșteri mai mari ale PIB în mod sustenabil? Inițiativa ar aparține în mod preponderent autorităților, nu firmelor, care și-au făcut treaba, susțin autorii studiului.

„Avem în vedere, pe lângă reforme structurale (în special în infrastructură și educație) care să sprijine firmele să genereze mai multă valoare adăugată, eficientizarea administrației publice, debirocratizarea, reevaluarea cheltuielilor cu asigurările sociale și o mai bună colectare fiscală (inclusiv prin întărirea disciplinei financiare a firmelor). De altfel, în opinia managerilor care conduc firmele cele mai performante, problema cea mai presantă cu care se confruntă în desfășurarea activității este nivelul ridicat al fiscalității. Disponibilitatea forței de muncă bine pregătite este pe locul secund. Accesul la finanțare este enumerat de firmele cele mai performante ca fiind pe ultimul loc în lista problemelor cu care se confruntă”, se arată în analiza realizată de specialiștii din BNR.

Cele mai multe firme performante din economia României au dimensiune mică, iar problema este că provin din sectoare care nu solicită un grad de inovare sau un nivel de cunoștințe ridicat, conform studiului.

Numărul de companii din sectoarele cu grad tehnologic ridicat și foarte ridicat este redus – circa 630 -, dar acestea au o pondere ridicată în total valoare adăugată brută din industria prelucrătoare (38,3%, în decembrie 2015). Adică aportul pe care îl au la PIB este însemnat. Și analiza companiilor celor mai performante din sectoarele prestatoare de servicii arată că multe au activități în sectoare care presupun niveluri mai reduse ale cunoașterii (less knowledge-intensive services) și generează valoare adăugată semnificativ mai mare decât firmele cele mai performante care funcționează în sectoare cu creativitate mai ridicată (sectoarele de tip knowledge-intensive services).

În funcție de dimensiunea firmelor performante, ponderea cea mai ridicată este deținută de întreprinderile mici (62%), urmată de cele mijlocii (29%) și corporații (7%), în timp ce microîntreprinderile au o pondere de 2%.

Iar după ramura de activitate, cele mai multe companii performante aparțin sectoarelor industrie prelucrătoare și comerț (30%, respectiv 26,4%), urmate de servicii (21%) și construcții (13%).

În ce privește piața muncii, firmele performante au un rol important angajând circa 44% din numărul total de salariați din industria prelucrătoare și 22% din sectorul servicii (cele două sectoare dețin cei mai mulți salariați aparținând companiilor nefinanciare).

Împărțirea companiilor din industria prelucrătoare după criteriul tehnologic indică faptul că o pondere foarte ridicată face parte din sectoarele low-tech și medium low-tech (84%, în decembrie 2015), după cum indică studiul publicat de BNR.

Analizând companiile performante în funcție de proveniența capitalului, se constată că cele mai multe firme performante sunt cu capital majoritar autohton, adică 10.800 din totalul de circa 13.100 de companii. Însă contribuția la generarea valorii adăugate brute a acestora este mai redusă decât cea a firmelor performante cu capital majoritar străin (16,8% în totalul valorii adăugate brute generate comparativ cu 18,9% în decembrie 2015). Astfel, forța economică (capacitatea de a produce valoare adăugată) a unei firme cu capital majoritar românesc este în medie de circa șase ori mai mică decât în cazul uneia cu capital majoritar străin, conform studiului publicat de BNR

Specialiștii de la banca centrală au identificat câteva caracteristici care pot explica rezultatele firmelor performante.

În primul rând, își asumă riscuri mai mici și mai puține și sunt prudente în ce privește datoriile. Astfel, structura bilanțieră a acestor entități este mai prudentă decât a restului economiei, ceea ce indică faptul că se pot obține rezultate economice sustenabile și fără asumarea de riscuri sau fără practicarea de măsuri care sunt sau care ar putea fi interpretate ca fiind optimizări fiscale excesive. Gradul de îndatorare a firmelor performante este scăzut, capitalurile proprii menținându-se componenta principală a pasivului (54% în 2015, în scădere de la 79,5%, în anul 1994).

În al doilea rând, cele mai performante firme beneficiază de o monitorizare mai amplă din partea creditorilor specializați, în condițiile în care apelează într‑un număr considerabil mai mare la resursele băncilor pentru a-și finanța activitatea comparativ cu restul firmelor din economie. În consecință, aceste firme sunt mai constrânse să fie disciplinate, pentru că se află continuu sub monitorizarea creditorului (bancă sau instituție financiară nebancară), iar deteriorări ale sănătății financiare pot să fie observate mai de timpuriu și remediate într-o măsură mai mare decât în lipsa unei asemenea monitorizări. Aproximativ 67% dintre companiile cele mai performante utilizează credite în finanțarea activității (concentrând circa 30% din creditul total acordat companiilor nefinanciare de către bănci și IFN, în decembrie 2015).