Doar 14% dintre români au făcut voluntariat, majoritatea - studenți și angajați cu studii superioare

Studiul național “Responsabilitatea socială individuală în România” arată că principalele motive pentru care cetățenii nu se implică în acțiuni de voluntariat sunt lipsa de timp (34 la sută), informațiile limitate privind oportunitățile de voluntariat (34 la sută) și dificultatea de a găsi o cauză în care să creadă (16 la sută).

Din studiu mai rezultă că voluntarul român este tânăr, student sau angajat cu studii superioare, motivat de solidaritate (40 la sută) și dorința de îmbunătățire a experienței profesionale (15 la sută), domeniile de voluntariat preferate fiind serviciile sociale (25 la sută), protecția mediului (18 la sută), educația (13 la sută) și sănătatea (11 la sută).

“Doar șapte la sută dintre cei care au făcut voluntariat declară că s-au implicat în structuri ale economiei sociale“, se mai arată în studiu.

Aproape 60 la sută dintre respondenți consideră că nu este esențială forma de organizare sau caracterul economic al organizației, ci implicarea socială a acesteia. De asemenea, românii se declară dispuși să facă voluntariat într-o companie, dacă aceasta ar dona peste 20 la sută din profit în scopuri caritabile.

Conform aceleiași cercetări, 44 la sută dintre respondenți au auzit de economia socială, întreprinderea socială sau antreprenorul social, dar 35 la sută din populație nu găsește echivalentul acestor concepte, în timp ce 23 la sută dintre ei identifică economia socială cu companiile mici și mijlocii, iar 18 la sută, cu ONG-urile.

Cele mai cunoscute structuri ale economiei sociale sunt cooperativele agricole (62 la sută), casele de ajutor reciproc (61 la sută) și cooperativele de credit (55 la sută). De asemenea, jumătate dintre români asociază economia socială cu serviciile sociale, 24 la sută cu producția sau comercializarea produselor alimentare, iar 22 la sută, cu sănătatea.

Studiul a fost realizat la solicitarea Asociației React, în perioada 1 august – 18 octombrie, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 830 de persoane cu vârsta mai mare de 15 ani. Marja de eroare este de 3,4 la sută, la un nivel de încredere de 95 la sută.