De ce aruncă Europa anual peste 58 de milioane de tone de mâncare?

Peste 58 de milioane de tone de deșeuri alimentare sunt generate anual în Uniunea Europeană, echivalentul a circa 129 de kilograme pentru fiecare locuitor. În același timp, seceta și temperaturile extreme pun presiune pe producția agricolă, iar scumpirea alimentelor lovește mai ales gospodăriile cu venituri reduse. Esteban Arriaga Miranda, CEO al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente (FEBA), vorbește despre un sistem în care Europa nu mai poate privi separat producția de hrană, risipa alimentară și accesul populației la alimente.

Seceta începe să schimbe agricultura europeană, iar efectele nu se văd doar în câmp, ci se transmit către procesatori, retaileri și, în final, către consumatori. În 2025, seceta severă a afectat o suprafață estimată la 927.648 de kilometri pătrați în Europa, cu efecte puternice în regiunile sud-estice și atlantice. Potrivit Agenției Europene de Mediu, citată de FEBA, riscurile generate de căldură și secetă pentru producția agricolă au ajuns deja la un nivel critic în sudul Europei, iar Europa Centrală este, la rândul său, expusă. „Impactul asupra producției devine tot mai direct, afectând randamentele agricole, calitatea și stabilitatea aprovizionării”, spune Esteban Arriaga Miranda, CEO al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente. O producție mai mică sau mai puțin predictibilă înseamnă și cantități mai greu de anticipat pentru procesatori, în timp ce distribuitorii și comercianții se pot confrunta cu schimbări de disponibilitate, calitate și costuri. Efectele diferă în funcție de produs și de piață, dar presiunea climatică poate ajunge în cele din urmă și în preț. O cercetare a Băncii Centrale Europene citată de FEBA estimează, de exemplu, că temperaturile extreme din vara anului 2022 au adăugat aproximativ 0,7 puncte procentuale la inflația prețurilor alimentelor în Europa. Pentru familiile cu venituri mici, scumpirea alimentelor se suprapune peste costurile cu locuința și energia. Cum aceste gospodării alocă deja o parte mai mare din venit nevoilor de bază, ajustarea bugetului ajunge deseori să se facă inclusiv prin reducerea cheltuielilor pentru mâncare. „Atunci când prețurile cresc, gospodăriile sunt adesea obligate să facă alegeri imposibile: să reducă nivelul de calitate sau diversitatea alimentelor, să sară peste mese ori să diminueze alte cheltuieli esențiale”, spune CEO-ul FEBA.

58 de milioane de tone de deșeuri alimentare sunt generate anual în Uniunea Europeană

129 kg de deșeuri alimentare revin anual, în medie, fiecărui locuitor al UE

861.000 de tone de alimente au fost redistribuite de rețeaua FEBA în 2025

927.648 km² au fost afectați de seceta severă în Europa în 2025

În aceste condiții, băncile pentru alimente se pot confrunta simultan cu o cerere mai mare din partea populației și cu modificări ale cantităților și tipurilor de surplus disponibile pentru redistribuire. În 2025, membrii FEBA din 28 de țări au redistribuit aproximativ 860.000 de tone de alimente și au sprijinit peste 13 milioane de persoane. Sursele din care provin aceste alimente încep însă să se schimbe. Mai mulți membri ai federației raportează o reducere a surplusului provenit din retail, pe măsură ce comercianții devin mai eficienți în estimarea cererii, gestionarea stocurilor și aplicarea reducerilor. Pentru băncile pentru alimente, asta înseamnă că relațiile directe cu fermierii și producătorii devin tot mai importante. „Într-un moment în care schimbările climatice sporesc presiunea asupra producției agricole și a securității alimentare, nu ne putem permite să lăsăm nerecoltate culturi sigure și comestibile sau să permitem ca alimentele nutritive deja produse să fie irosite”, spune Esteban Arriaga Miranda. Miza nu este doar cantitatea de mâncare care ajunge la gunoi. Odată cu ea sunt pierdute și resursele folosite pentru producție. La nivelul Uniunii Europene sunt generate anual peste 58 de milioane de tone de deșeuri alimentare, adică aproximativ 129 de kilograme pe locuitor.

Pur și simplu nu ne putem permite să risipim alimente deja produse sau să lăsăm pe câmp recolte sigure și comestibile

Esteban Arriaga Miranda, CEO, Federația Europeană a Băncilor pentru Alimente (FEBA)

„În spatele acestor cifre se află apă, energie, terenuri agricole, muncă și investiții care nu și-au îndeplinit scopul pentru care au fost folosite”, spune CEO-ul FEBA. Un exemplu din Spania arată cât de mare poate fi componenta de apă din această risipă. Un studiu privind Banca pentru Alimente din Navarra a constatat că, în 2018, organizația a împiedicat risipirea a aproximativ 2.700 de tone de alimente comestibile. Cercetătorii au estimat că intervenția a permis evitarea utilizării a peste 3,2 milioane de metri cubi de apă dulce, comparativ cu scenariul în care banca pentru alimente nu ar fi intervenit, calculul luând în considerare inclusiv apa necesară pentru producerea alimentelor care le-ar fi înlocuit. La nivel european, potențialul este mult mai mare. Un studiu din 2023 estimează că înjumătățirea pierderilor și a risipei alimentare în Europa până în 2030 ar putea economisi aproximativ 4,6 miliarde de metri cubi de apă din râuri, lacuri și surse subterane de-a lungul lanțurilor de aprovizionare. „Mesajul este clar: prevenirea risipei alimentare înseamnă și reducerea presiunii inutile asupra resurselor de apă”, spune Arriaga Miranda. Pentru FEBA, prevenirea risipei trebuie să rămână prima opțiune. Atunci când surplusul nu poate fi însă evitat și alimentele sunt sigure pentru consum, ele ar trebui redistribuite către oameni, înainte să devină deșeuri. Federația vrea să ducă volumul alimentelor redistribuite prin rețeaua sa la un milion de tone anual până în 2030 și să ajungă la 15 milioane de persoane. Pentru atingerea acestei ținte sunt necesare însă investiții în transport, depozitare, procesare și personal, dar și parteneriate pe termen lung cu companiile din industria alimentară. „Europa are ocazia de a transforma o sursă costisitoare de risipă într-un sistem mai circular, mai rezilient și mai valoros pentru societate”, spune CEO-ul FEBA. În același timp, companiile ar trebui să trateze gestionarea surplusului ca pe o activitate curentă, nu doar ca pe o inițiativă punctuală. Asta presupune identificarea mai rapidă a produselor care nu mai pot fi comercializate, măsurarea cantităților și construirea unor relații stabile cu organizațiile care le pot prelua și redistribui. „Parteneriatele pentru donarea alimentelor nu ar trebui tratate ca activități ocazionale de responsabilitate socială corporativă, ci ca parte a unei abordări structurate privind gestionarea responsabilă a surplusului”, spune Arriaga Miranda. Această infrastructură devine cu atât mai importantă în perioadele de criză. Depozitele, transportul frigorific, vehiculele, capacitățile de procesare, sistemele digitale și personalul calificat sunt necesare pentru ca surplusul să poată fi preluat într-un timp suficient de scurt pentru a mai putea fi consumat. „Trebuie să trecem de la cooperarea reactivă din timpul crizelor la parteneriate permanente și structurate”, spune CEO-ul FEBA. Guvernele ar trebui, în opinia sa, să includă organizațiile care recuperează alimente în planurile de pregătire și răspuns la crize, iar companiile să dezvolte parteneriate operaționale pe termen lung cu acestea. În prezent, politica agricolă, protecția socială, gestionarea resurselor de apă, clima și combaterea risipei sunt încă administrate în mare parte prin instrumente și surse de finanțare diferite. FEBA susține că legăturile dintre ele trebuie să devină mai clare inclusiv în viitoarea Politică Agricolă Comună. Federația propune, printre altele, sprijinirea recuperării, sortării, depozitării, ambalării și transportului surplusului agricol comestibil, astfel încât produsele care nu intră în circuitul comercial obișnuit să poată ajunge la consumatori. „Pur și simplu nu ne putem permite să risipim alimente deja produse sau să lăsăm pe câmp recolte sigure și comestibile”, spune Esteban Arriaga Miranda. Pentru șeful FEBA, securitatea alimentară nu se termină, așadar, la poarta fermei. „Securitatea alimentară nu poate fi înțeleasă doar prin prisma producției agricole și a disponibilității alimentelor. Ea trebuie să includă și accesul la alimente, distribuția lor și capacitatea noastră de a valorifica în cel mai eficient mod posibil ceea ce producem.”

Paradoxul România: producția agricolă este tot mai expusă fenomenelor meteo extreme, dar alimentele comestibile continuă să fie risipite

România resimte aceeași dublă presiune despre care vorbește FEBA la nivel european: agricultura este tot mai expusă secetei, valurilor de căldură, inundațiilor și altor fenomene meteo extreme, în timp ce costurile cu energia, transportul și producția pun presiune suplimentară pe întregul lanț alimentar. Efectele se văd în special în producția de cereale, legume și fructe, explică Elena Dinu, director advocacy și dezvoltare în cadrul Federației Băncilor pentru Alimente din România. Aceste evoluții nu înseamnă neapărat că România se confruntă imediat cu o lipsă de alimente, însă pot afecta stabilitatea aprovizionării și, mai ales, prețul la care acestea ajung la consumatori. „Pentru gospodăriile vulnerabile, prețurile mai mari la alimente înseamnă un acces mai redus la hrană nutritivă și un risc mai mare de insecuritate alimentară. Asistăm la o situație paradoxală: în timp ce producția de alimente se confruntă cu provocări tot mai mari, o cantitate semnificativă de alimente comestibile continuă să fie pierdută sau risipită de-a lungul lanțului alimentar”, spune Elena Dinu. România a făcut progrese în ultimul deceniu în ceea ce privește cadrul legislativ pentru donarea alimentelor și dezvoltarea rețelei de bănci pentru alimente și organizații caritabile, însă surplusul alimentar nu ajunge încă suficient de ușor de la companii către comunitățile care au nevoie de el. Printre principalele obstacole se numără problemele logistice legate de depozitarea, transportul și manipularea produselor donate, nivelul încă insuficient de informare al unor operatori din industria alimentară cu privire la procedurile și cerințele legale pentru donații, dar și dezvoltarea inegală a infrastructurii de redistribuire la nivel regional. „Ceea ce am învățat este că donarea de alimente nu se poate baza doar pe bunăvoință. Este nevoie de sisteme profesioniste, parteneriate puternice, date fiabile și procese predictibile”, adaugă reprezentanta Federației Băncilor pentru Alimente din România. O parte dintre soluții se află chiar în interiorul companiilor. Producătorii pot reduce surplusurile printr-o estimare mai bună a cererii, gestionarea stocurilor și planificarea producției, în timp ce retailerii pot utiliza mai mult prețurile dinamice pentru produsele care se apropie de data expirării și pot dezvolta parteneriate stabile cu băncile pentru alimente. Miza depășește însă cantitatea de hrană care ajunge sau nu la gunoi. Fiecare kilogram de alimente risipit înseamnă și apă, energie, teren agricol și muncă folosite pentru un produs care nu a mai ajuns să fie consumat. „Prevenirea trebuie să fie întotdeauna pe primul loc, dar atunci când surplusul alimentar este sigur și comestibil, redistribuirea pentru consum uman este cel mai bun rezultat posibil. Prin prevenirea risipei și maximizarea redistribuirii, România poate reduce în același timp impactul asupra mediului, poate utiliza mai eficient resursele și poate consolida securitatea alimentară pentru comunitățile vulnerabile”, spune Elena Dinu. Pentru România, următoarea etapă nu mai ține, așadar, de demonstrarea dimensiunii problemei, ci de capacitatea de a construi infrastructura prin care surplusul să poată fi recuperat rapid și constant. „Provocarea nu mai este să demonstrăm că risipa alimentară este o problemă. Provocarea este să construim sistemele, parteneriatele și infrastructura care fac posibilă prevenirea și redistribuirea la scară largă”, concluzionează Elena Dinu.   

Ce este FEBA, Federația Europeană a Băncilor pentru Alimente?

► European Food Banks Federation (FEBA) este organizația europeană care reunește și reprezintă rețelele naționale de bănci pentru alimente.

► A fost înființată în 1986 și are sediul la Bruxelles.

► Rețeaua FEBA este prezentă în 28 de țări europene, prin 25 de membri cu drepturi depline și 3 membri asociați.

► Misiunea sa este prevenirea risipei alimentare și combaterea insecurității alimentare, prin recuperarea și redistribuirea surplusului de alimente.

► În 2025, organizațiile din rețeaua FEBA au redistribuit aproximativ 861.000 de tone de alimente.

► Alimentele au ajuns la peste 13 milioane de persoane vulnerabile, prin intermediul organizațiilor caritabile și sociale partenere.

► FEBA sprijină băncile pentru alimente prin schimb de bune practici, date și cercetare, dezvoltarea de parteneriate și reprezentare la nivelul instituțiilor europene.

► Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR) este membru cu drepturi depline al FEBA din noiembrie 2024.

► FEBA este o organizație nonprofit, nu o instituție a Uniunii Europene și nu are legătură cu activitatea bancară financiară.