Versiunea completă
Actualitate

Daniel Gross, CEO Penny România: România are o mare oportunitate în industria agroalimentară, pe zona de procesare. Cred că în următorii 3-5 ani vom vedea o dezvoltare pe această verticală

România are o mare oportunitate de creștere în industria agroalimentară, pe zona de procesare, și următorii 3-5 ani ar trebui să aducă investitii importante pe această verticală de business, după modelul polonez, este de părere Daniel Gross, CEO Penny România.…

Roxana Dumitru Rosu - Mediafax · 16 mai 2024 · 5 min de citit

România are o mare oportunitate de creștere în industria agroalimentară, pe zona de procesare, și următorii 3-5 ani ar trebui să aducă investitii importante pe această verticală de business, după modelul polonez, este de părere Daniel Gross, CEO Penny România.

”Cred că este o mare oportunitate pe zona de dezvoltare verticală a pieței, pe industrie agroalimentară, pe zona de procesare. La Penny vindem doar 10% produse agricole, restul sunt produse procesate. Și sper că vom urma exemplul Poloniei și vom dezvolta produse locale, pentru că suntem o piată mare și putem deservi toată zona balcanică. Suntem la fel de mari ca și Polonia. Am convingerea că peste câtiva ani vom fi și mai importanti în economia agro-alimentară, pentru că acolo sunt multe zone în care noi importăm și creăm deficit și implicit probleme de taxare”, a spus șeful Penny în cadrul conferintei ZF Retail Summit 2024.

Inflatia din ultimii ani a lovit puternic în puterea de cumpărare a românilor și a adus schimbări în alegerile lor privind cheltuielile, inclusiv pentru alimente. Pretul a devenit principalul criteriu de achizitie, urmat de promotii. Dar, un factor important în alegerile consumatorului român este și ”localitatea” produselor, clientii preferând produsele fabricate local dacă ele au un pret competitiv.

În zona de procesare, Polonia este constant dată ca exemplu al unei povești de succes, fiind și un exportator important de produse create la nivel local.

”Exemplul Poloniei este un exemplu de paradă. Retailerii mari de acolo sunt cei care au reușit să cumpere cât mai mult local. Dacă reușim să localizăm producția în România, vom fi implicit și mai sustenabili, vom fi mai «pe gust», vom răspundem unei cereri a clientului și vom deveni toți mai bogați, vom avea consum mai mare și putere de cumpărare mai mare”.

Daniel Gross recunoaște că planul este bun, dar nu ușor de realizat. România are în prezent un deficit de 1 miliard de euro din importurile de carna de porc de exemplu, și alte 500 milioane euro la mâncare de animale. ”Poate e mai greu în România fată de alte tări, dar și satisfactiile sunt mai mari”.

Deficitul comercial al României în materie de pro­duse alimentare (cu excep­ția animalelor vii și cereale­lor) a ajuns în acest an la 6,3 mld. euro, în creștere cu circa 11% (circa 600 mil. euro) față de anul precedent, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică (INS).  Cel mai mare deficit comercial se înregistrează în categoriile carne, lapte, lactate, ouă, dar și legume. Doar importurile de carne s-au situat la 1,5 miliarde de euro, la care se adaugă preparatele din carne și pește, unde importurile s-au ridicat la 420 mil. euro. Dacă pesta porcină a redus producția internă de carne, iar pentru consum și procesare ne alimentăm din alte țări, în ceea ce privește legumele și fructele, pe lângă sezonalitate și lipsa depozitării, fermierii vorbesc și despre faptul că fermierii din alte țări primesc mai multă susținere din partea statului.

O altă provocare pentru retaileri este în acest an trecerea de la inflatie la deflatie pe anumite categorii de produse alimentare, cum sunt cele de bază sau produsele proaspete.

”E mai bine pentru consumator, dar pentru noi, pentru că trebuie să mutăm volume, înseamnă că trebuie să lucrăm în zone de eficientă pe care poate în trecut nu le-am privit așa atent”, a precizat Daniel Gross.

Importanta pretului în deciziile de consum s-a reflectat în ultima perioadă și în preferinta clientilor pentru anumite formate de magazin, câștigătorii momentului fiind discounterii, dar și magazinele de proximitate, unde nu pretul este neapărat criteriul principal, ci comoditatea.

”Penny a avut timp de 9 ani creștere double digit pentru că clientii au venit constant. Creșterea a venit și din expansiune, dar mai putin de jumătate. Creșterea noastră vine mai ales din creșterea vânzărilor like-for-like, pentru că oamenilor le pasă de ceea ce fac cu bugetul lor și ar vrea să le rămână mai multi bani în buzunar pentru alte cheltuieli, cultură sau călătorii. Noi încercăm să ținem zinic prețurile sub control și să avem prețuri competitive. Pe măsură ce prețurile cresc, cum a fost în ultimii 2-3 ani, cu diferite valuri, se creează un awareness mai mare și suntem descoperiți, dar noi suntem mereu în zona de pret mic”, a mai spus CEO Penny România.

În ceea ce privește impactul tehnologiei asupra pietei de retail, Daniel Gross este de părere că rolul ei nu este de diferentiere, ci de a ajuta companiile să fie mai eficiente, să elibereze resurse din anumite zone spre joburi cu valoare adăugată mai mare și, în final, să ajute angajatii să se simtă mai bine la muncă.

”Tehnologia este un commodity. Acum 23 de ani lucram în IT și se spunea că tehnologia va schimba jocul. Dar schimbă jocul pentru toti. Firmele de soft prezintă un produs și imediat este vândut la nivel global. Tehnologia nu face diferenta, dacă nu faci tu diferenta. Noi în retail știm să oferim produse clienților, să punem produse pe raft, să oferim experiente consumatorilor, dar nu cred că vom deveni viitorii Bill Gates”.

Penny România are o rețea de circa 375 de magazine cu profil discount și și-a bugetat pentru acest an 35-40 de magazine noi și începerea lucrărilor la cel de-al cincilea depozit. Bugetul de investiții este similar celui din 2023, de aproximativ 130 mil. euro.

Ce mai trebuie să citeşti