Dacă vreți ca afacerile să devină etice, atunci cine va mai face business?

Millennialii au o agendă diferită de cea a afacerilor, considerând că prioritățile unei companii ar trebui să fie crearea de locuri de muncă, inovarea, îmbunătățirea calității vieții personale și profesionale a angajaților și să se concentreze mai puțin pe generarea de profituri, eficientizare și producția de bunuri și servicii, spune Raluca Bontaș, partener global employer services la Deloitte Romania, comentând rezultatele studiului.

„Rezultatele sondajului ar trebui să le dea de gândit liderilor de business, implicit din România, fiind un semnal de alarmă. Deteriorarea încrederii și loialității angajaților are implicații asupra performanței companiilor și a economiei în general”, menționează ea.

Mai puțin de jumătate dintre millenniali consideră că firmele se comportă etic și că liderii din business contribuie la un climat social mai bun, conform studiului. În 2017, aproape două treimi dintre millenniali aveau o altă părere.

Încet-încet, ne îndreptăm spre un socialism al capitalismului.

Ca să reziști în afaceri, este puțin probabil ca etica să fie în capul listei de priorități. Ca să câștigi cotă de piață, trebuie să inventezi produse și servicii superioare, trebuie să-ți „omori” concurența și, dacă nu poți, să o cumperi, trebuie să faci astfel încât să ajungi la o poziție de monopol pentru a putea majora prețurile. Pentru a-i determina pe liderii companiei să facă acest lucru, există instituția bonusului, a salariilor mari, a pachetelor de acțiuni oferite ca recompensă.

Cine nu-și îndeplinește țintele de vânzări, de profit, de rentabilitate, de cotă de piață este dat afară și vine altcineva în loc.

Deși liderii din business au un discurs etic: clienții sunt prioritatea noastră absolută, fără angajații noștri nu am fi putut ajunge atât de sus, fără CSR nu putem dormi, realitatea este exact inversă. Acționarii cer profituri din ce în ce mai mari, rentabilitatea capitalului trebuie să depășească dobânzile la bancă pentru că nu ar mai avea altfel sens să investești într-o companie, directorii impun ținte din ce în ce mai mari directorilor de sub ei, care, la rândul lor, se îndreaptă către middle manageri în îndeplinirea țintelor și tot așa.

În orice moment, cei care au responsabilitatea cifrelor trebuie să găsească soluții pentru a le atinge, chiar cu prețul „călcării pe cadavre”.
Millennialii vor mai multă etică în afaceri, dar, când vor ajunge în poziția de execuție, când vor da de gustul bonusurilor, își vor schimba discursul și vor face la fel ca predecesorii lor.

Pentru a avea un impact pozitiv în societate, pentru a schimba lucruri, mai întâi trebuie să generezi resurse, pentru ca apoi să poți să le cheltuiești.

Cei care au fondat marile universități americane, unde vor să ajungă millennialii, întâi au produs bani, au călcat pe cadavre în business, iar apoi i-au pus la dispoziția societății.

Este bine să faci Harvardul sau Yale, pentru că ai acces apoi la salarii mai mari, sari etapele de promovare profesională, dar câți știu că banii din care se susțin universitățile sunt produși în România, de exemplu, prin achiziția de păduri, prin cumpărarea de acțiuni la companii care trăiesc din monopol și din tarife mari, prin achiziția unor titluri de valoare ale unor țări care, la un moment dat, ajung la pământ și sunt nevoite să plătească dobânzi mari, prin achiziția, poate, de credite neperformante și apoi recuperarea lor prin strângerea cu ușa a debitorilor?

Foarte mulți millenniali își caută un sens social, vor să experimenteze cât mai multe lucruri, vor să facă bine societății, dar cineva trebuie să plătească factura.

Toată lumea, începând de la millenniali până la companii, se plânge de nivelul educației din România, marea majoritate a profesorilor sunt slabi și nu țin pasul cu ceea ce se întâmplă în piață, sistemul de educație este depășit, iar rezultatul este catastrofal pentru piața muncii.
Florin Talpeș, cel care a creat Bitdefender, cea mai cunoscută companie românească din industria IT, spune că soluția pentru a schimba sistemul de educație din România este ca orice lider de business să adopte o școală și să-și pună o întrebare: „Cum cresc media școlii mele de la 6 la 9?”.

Dar înainte de a ajunge la această soluție, trebuie să ai un business, trebuie să ajungi să ai resursele financiare, umane sau logistice pentru a adopta o școală și a-i schimba cursul, de care să beneficieze millennialii sau generațiile care vin: Z etc.

Și atunci cine va mai face business, cine va mai plăti facturile, cine va plăti educația, dacă vreți ca afacerile să devină etice?