Dacă va fi vreun lucru sau aspect al actualei crize care-și va lăsa amprenta asupra culturii omenirii, acesta va fi masca de protecție

De asemenea, de acum deja banala mască a scos la lumină paradoxuri economice. Spre exemplu, în timp ce Germania este un producător important de utilaje care fabrică măști și materiale, industria germană, până să vină pandemia de COVID-19, nu avea o producție națională de măști.
Construirea unei astfel de capacități de producție, permanentă sau pentru cazuri de nevoie, pare cu atât mai necesară cu cât este mai mult privită prin prisma unui scandal de fraudă de mai multe milioane de euro cu măști importate căruia i-a căzut victimă Germania.
La începutul lunii aprilie, procurorii germani au explicat public cazul. Astfel, spun ei, Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat land al țării și unul dintre cel mai sever lovite de pandemie, a plătit 14,7 milioane de euro pentru aproximativ 10 milioane de măști în martie doar pentru a descoperi că acestea nu există, scrie Euractiv. Un director executiv german care conduce două companii de distribuție cu sediul la Zürich și Hamburg a sunat alarma după ce și-a dat seama că a fost păcălit.
Conform raportului poliției, bărbatul a primit la mijlocul lunii martie o ofertă pentru furnizarea de măști de la companii care se presupunea că au sediul în Asia. Presupușii furnizori asiatici au primit ulterior o comanda mare de la Renania de Nord-Westfalia.  Autoritățile au transferat 14,7 milioane de euro către una dintre companiile gemane, care a făcut apoi o plată în avans de 2,4 milioane de euro.
Potrivit anchetatorilor bavarezi, au fost mobilizate 52 de vehicule pentru a ridica râvnitele măști din Olanda și pentru a le aduce în țară sub protecția poliției. Dar măștile nu au fost de găsit. Compania de distribuție a restituit 12,3 milioane de euro autorităților de stat. Cu toate acestea, nu este clar dacă restul de 2,4 milioane de euro, care a fost înghețat în conturi bancare străine, poate fi recuperat.
Măștile și alte echipamente medicale de protecție au devenit mărfuri mult râvnite la nivel mondial, iar procurarea lor este un motiv de bravadă pentru guverne.

Cancelarul Angela Merkel a spus că o lecție care trebuie învățată din pandemie este că Europa trebuie să devină autosuficientă în producerea de echipamente medicale critice precum măștile. Piața a fost dominată până acum de producătorii din Asia, mai ales de cei din China.

„Indiferent dacă această piață este actualmente dominată de Asia, avem nevoie de o anumită autosuficiență, sau cel puțin să construim un pilon al producției proprii, în Germania sau în altă parte a Uniunii Europene”, a declarat Merkel la Berlin.
Măștile au fost pe cale să provoace și un scandal diplomatic între SUA și Germania. Astfel, americanii au fost acuzați că au deturnat pentru uzul propriu 200.000 de măști destinate Germaniei, potrivit BBC.
Guvernul local din Berlin a declarat că un transport de măști fabricate în SUA a fost „confiscat” la Bangkok. Măștile de tipul FFP2, comandate de forțele de poliție din Berlin, nu au ajuns la destinație, a informat acesta, precizând că, probabil, transportul a fost redirecționat către SUA.

Companiei americane care produce măști (în China), i s-a interzis să exporte produsele medicale în alte țări în temeiul unei legi din perioada războiului din Coreea, invocată de președintele Donald Trump.
Trump a spus că folosește legea privind producția de apărare pentru a cere firmelor americane să livreze mai multe consumabile medicale pentru a răspunde cererii interne.

Președintele a explicat că autoritățile americane au luat în custodie aproape 200.000 de aparate pentru respirație artificială N95, 130.000 de măști chirurgicale și 600.000 de mănuși. El nu a spus de unde au fost luate.

Guvernul Berlinului pretinde că SUA se fac vinovate de un „act de piraterie modernă”, demn de „vestul sălbatic”, și a cerut administrației Trump să respecte regulile comerciale internaționale.
Acuzațiile aduse de Berlin rezonează cu sentimentele altor oficiali europeni, care s-au plâns cu privire la practicile de procurare și de diversiune ale SUA. În Franța, spre exemplu, liderii regionali spun că se luptă să asigure consumabile medicale deoarece cumpărătorii americani le-o iau înainte în licitații. Președintele regiunii Île-de-France a comparat cursa pentru procurarea măștilor cu o „vânătoare de comori”. Autoritățile franceze s-au plâns că măștile necesare în lupta cu coronavirusul pe care Franța le-a comandat din China au fost cumpărate de Statele Unite în ultima clipă în timp ce acestea erau pe cale să fie încărcate pe avioanele de marfă cu destinația Franța. „Americanii plătesc de trei sau de patru ori suma pe care o stabilim noi. Și plătesc în numerar”, a declarat Jean Rottner, șeful regiunii de est a Franței, notează France Info. Americanii au reușit să „deturneze” un avion încărcat cu măști destinate inițial Franței chiar de pe pista de decolare.
O explicație a „actelor de piraterie” americane ar fi că măștile aparțineau companei americane 3M, care avea obligația să aprovizioneze în primul rând spitalele americane. Confruntat cu lipsuri mari acasă, guvernul american s-a folosit de ceea ce se numește Defense Production Act (DPA, Legea pentru producția de apărare) din 1950. 3M a vândut măștile celor care au oferit prețul cel mai mare și care au venit cu cash, încălcând astfel Defense Production Act. Guvernul american s-a văzut astfel forțat să intervină și să redirecționeze transporturile de măști pe care 3M le-a produs în China. Însă contracte anterioare activării DPA pentru țări ca Italia și Spania au fost onorate.
Franța s-a văzut și ea în rolul SUA, fiind  forțată de Suedia să returneze măști de față pe care le-a confiscat de la Spania. O comandă de 4 milioane de măști de protecție a fost programată să sosească de la compania suedeză Molnlycke – cu sediul în Lyon – în Spania. Cu toate acestea, pe 5 martie, guvernul francez a confiscat măștile. Cu două zile mai devreme, președintele francez, Emmanuel Macron, semnase un decret care permitea guvernului rechiziționarea tuturor produselor necesare în lupta împotriva pandemiei.
După 15 zile de presiune intensă din partea guvernului suedez, Franța a fost nevoită să returneze măștile atât Spaniei, cât și Italiei, care erau destinațiile inițiale. Dar nu toate măștile au ajuns acolo, Franța oprind jumătate, fie pentru a fi folosite acolo, fie pentru reexport. În urma incidentului, compania suedeză nu mai permite ca mărfurile sale să circule prin Franța și își va muta logistica în Belgia, care va deveni centru de distribuție. Povestea a fost expusă de revista franceză L’Express. Președintele Macron speră că Franța își va reconstrui „suveranitatea națională” în ceea ce privește producția de echipamente medicale până la sfârșitul anului. Mediapart, sursa mai multor scandaluri în care au fost implicate autoritățile franceze, și France 2 au anunțat că guvernul a ascuns cu bună știință penuria de măști timp de peste două luni, schimbându-și în consecință sfaturile de sănătate. Inițial, ministerul sănătății a recomandat ca orice persoană aflată în contact cu un pacient cu coronavirus să poarte o mască. Dar, pe măsură ce stocurile au început să scadă, a insistat că măștile nu sunt folositoare decât pentru cei care care prezintă simptome de boală sau iau contact cu bolnavii. Când rezervele de măști au crescut, a urmat o întoarcere la 180 de grade și Académie Nationale de Médecine a anunțat că măștile de protecție ar trebui să fie obligatorii pentru oricine iese din casă. Unele ziare germane au remarcat această „treabă franțuzească”. Un renumit doctor francez a descris ceea ce a făcut guvernul ca fiind o „minciună pentru o cauză bună”, anume pentru a se asigura că personalul medical are suficient echipament de protecție.
Și Finlanda are o poveste fabuloasă cu măști. Este vorba de un scandal care a lovit agenția pentru aprovizionarea în situații de urgență a guvernului.
O livrare de 2 milioane de măști de protecție a ajuns la începutul lunii aprilie din China pentru a ajuta la combaterea pandemiei, scrie Politico. Însă organismul guvernamental care coordonează furnizarea de bunuri esențiale în situații de urgență NESA a anunțat că testele de laborator arată că măștile nu sunt conforme cu standardele și nu sunt adecvate pentru utilizare în spital.
Câteva ore mai târziu, Tiina Jylha – o celebritate de tabloid, vedetă de reality show-uri și proprietară a unei clinici de chirurgie plastică din Estonia – a anunțat că a fost înșelată cu milioane de euro care i se cuvin pentru rolul său în procurarea măștilor.
Potrivit lui Jylha, compania ei, Look Medical Care, a semnat un acord de 5 milioane de euro cu guvernul finlandez pentru a obține măști din China. În ultimul moment, Jylha a declarat pentru revista Suomen Kuvalehti că banii au fost deturnați într-un cont bancar belgian al omului de afaceri finlandez Onni Sarmaste. „Jaful s-a petrecut peste noapte“, a spus Jylha.
Sarmaste are o versiune diferită a evenimentelor. El susține că firma sa a fost cea care a încheiat un acord cu guvernul finlandez și că doar a contactat-o pe Jylha pentru a se informa despre utilizarea clinicii sale ca furnizor de măști. „Au spus că nu au marfă”, a povestit Sarmaste pentru ziarul Helsingin Sanomat. Așa că el a cumpărat măștile din altă parte.
Sarmaste a adăugat că Jylha și soțul ei Tape Valkonen l-au amenințat și au angajat gașca de motocicliști Hell’s Angels pentru a încerca să obțină 5 milioane de euro de la el. Omul de afaceri a spus că cineva a încercat să intre în apartamentul său în toiul nopții și că o piatră a fost aruncată prin fereastra lui. Jylha a negat acuzațiile. Șeful agenției guvernamentale a recunoscut că a fost necesară scurtarea drumului pentru procurarea cât mai rapidă a măștilor. Tomi Lounema, CEO-ul NESA, a spus că agenția a cumpărat măști de protecție și de la Sarmaste și de la Jylha, afacerile valorând fiecare câte 5 milioane de euro. Oficialul a precizat că loturile lui Sarmaste conțineau măștile substandard. Omul de afaceri susține că cele 2 milioane de măști erau la standarde de spital, dar pentru spitale chineze, nu pentru cele finlandeze.
„Cel mare, cel rapid și cel bogat îi vor mânca pe toți ceilalți. Condițiile de pe piață sunt foarte dificile”, s-a plâns Lounema. Ulterior, acesta și-a oferit demsia, care a fost acceptată de guvern. Premierul Sanna Marin a spus că și-a pierdut încrederea în acest oficial.