Dacă în București nu avem prea puține locuri de parcare, ci prea multe?

Am avut recent o discuție cu Romeo Ghica, manager de operațiuni al dezvoltatorului de proiecte imobiliare Hercesa România, și, inevitabil, pentru că abia începuse școala, am ajuns să vorbim și despre trafic. Dincolo de soluțiile urbanistice pe termen lung, el a menționat și că, uneori, la noi este privit încă oarecum ciudat să mergi cu autobuzul sau să alegi alte forme de transport public, iar unul dintre motivele pentru care mașina proprie este alegerea mai naturală ar putea fi tocmai faptul că, în București, avem încă… prea multe locuri de parcare. Este prima dată când am auzit problema formulată așa, fiindcă suntem obișnuiți să spunem exact contrariul: Bucureștiul nu are suficiente parcări. Dar, dacă stăm să ne gândim, există o logică în spatele afirmației. Cât timp știm că, într-un fel sau altul, vom găsi un loc unde să lăsăm mașina – chiar dacă înseamnă să mai facem două ture de stradă, să urcăm cu o roată pe trotuar (de ce să nu recunoaștem, în unele locuri se mai poate și asta) sau să plătim câțiva lei pe oră –, alegerea mașinii personale rămâne relativ ușoară. Există și câteva studii care arată că parcarea nu este doar consecința utilizării mașinii, ci poate deveni una dintre cauzele ei. Un studiu realizat pe angajați din Cambridge a constatat că, atunci când oamenii au trecut de la lipsa parcării la acces la parcare la locul de muncă, ponderea deplasărilor făcute exclusiv cu mașina a fost cu 11,4 puncte procentuale mai mare. În același timp, au scăzut deplasările care implicau mersul pe jos, bicicleta sau transportul public. Cu alte cuvinte, dacă oferi mașinii un loc la destinație, îi oferi și proprietarului încă un motiv să plece de acasă cu ea. Un alt studiu, bazat pe date din Norvegia (Parking facilities and the built environment: Impacts on travel behaviour), ajunge la o concluzie și mai tranșantă: limitarea accesului la parcare este una dintre cele mai eficiente metode de reducere a folosirii mașinii pentru drumul către serviciu. Atunci când locurile sunt abundente, simpla taxare a parcării are un efect mai redus decât limitarea efectivă a disponibilității acesteia. Chiar Primăria Capitalei anunța în iunie că numărul locurilor administrate de Compania Municipală Parking București ajunsese la 48.409, de la 43.230 la începutul lui 2026, și că alte aproximativ 5.000 urmau să fie amenajate. Problema este că mai multe locuri de parcare nu înseamnă automat mai puține mașini pe stradă, ci, din contră. Desigur, ar fi absurd să scoatem parcările și să așteptăm ca problema traficului să dispară. Oamenii nu renunță la mașină doar pentru că le faci viața mai dificilă. Pe de altă parte, înainte să le cerem bucureștenilor să lase mașina acasă, trebuie să le oferim soluții de transport public adaptate vieții unui oraș de peste două milioane de locuitori. Metroul a devenit extrem de aglomerat la orele de vârf, iar autobuzele și troleibuzele ajung uneori să-și modifice traseele din cauza numeroaselor lucrări din oraș, fără ca alternativa să fie întotdeauna intuitivă pentru călători. Am pățit-o chiar eu, într-o seară, în drum spre casă. Troleibuzul pe care îl folosesc și-a schimbat traseul din cauza lucrărilor și m-am trezit coborând lângă o groapă de șantier, fără să mai știu foarte clar cum să ajung de acolo acasă. Eram la aproximativ zece minute de destinație și, în cele din urmă, am făcut exact ceea ce încercasem să evit alegând transportul public: am comandat un Uber. De asemenea, unele dintre tramvaie pare că vin dintr-un film de epocă: am vorbit recent cu o angajată din SUA a unei companii românești, care mi-a povestit cât de „amuzantă” i se pare experiența cu tramvaiul bucureștean. De piste de bicicletă nici nu putem să vorbim. Probabil că, așa cum se întâmplă de multe ori, soluția este undeva la mijloc. Bucureștiul are nevoie și de parcări, dar nu de atât de multe și atât de accesibile încât mașina să rămână automat prima opțiune pentru orice deplasare. În același timp, nu putem limita folosirea mașinii fără să construim o alternativă de transport public suficient de bună, rapidă și predictibilă.  

Ioana Matei este editor-șef, Business Magazin