Dacă ai sub 16 ani, ți s-ar putea interzice să folosești TikTok sau Instagram. Parlamentul European cere o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale

Parlamentul European (PE) a propus astăzi o serie de măsuri la nivelul Uniunii Europene pentru a proteja minorii în online. Una dintre cele mai importante, potrivit unui comunicat de presă al PE, este aceea prin care se impune vârsta minimă de 16 ani pentru accesul pe platforme de comunicare precum Instagram sau TikTok, dar și altele.

„Alături de o aplicare fermă și consecventă a legii privind serviciile digitale, aceste măsuri vor crește dramatic nivelul de protecție a copiilor. În sfârșit, decidem niște limite. Le spunem clar platformelor: serviciile voastre nu sunt concepute pentru copii. Și experimentul se termină aici”, a declarat într-un comunicat de presă Christel Schaldemose, parte a grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European.

Deputații europeni au adoptat un raport non-legislativ cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 abțineri, prin care își exprimă îngrijorare față de riscurile pentru sănătatea fizică și mintală cu care se confruntă minorii online. Deputații cer o protecție mai bună împotriva strategiilor manipulatoare care pot crește dependența și care afectează capacitatea minorilor de a se concentra și de a interacționa judicios cu conținutul online.

Raportul Parlamentului European face referire la cercetări care arată că 97% dintre tineri utilizează zilnic internetul, iar 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani își verifică dispozitivele cel puțin o dată pe oră. În paralel, unu din patru minori se încadrează la o utilizare „problematică” sau „disfuncțională” a telefoanelor inteligente, adoptând modele comportamentale care seamănă cu dependența.

Măsura prin care Parlamentul European propune ca vârsta minimă pentru a accesa rețelele sociale, platformele de video și interlocutorii de inteligență artificială să fie de 16 ani vine pentru a-i ajuta pe părinți să controleze mai bine activitatea online a minorilor. Copiii între 13 și 16 ani ar putea folosi aceste servicii doar cu acordul părinților.

Mai mult, Uniunea Europeană lucrează la o aplicație care să verifice vârsta utilizatorilor și la un portofel digital european (eID). Aceste metode de verificare trebuie să fie însă foarte precise și să protejeze datele personale ale copiilor.

Pentru a se asigura că regulile sunt respectate, deputații europeni propun ca directorii companiilor care încalcă grav și repetat legislația – mai ales când vine vorba de protecția copiilor – să poată fi trași la răspundere personal.

Potrivit sondajului Eurobarometru din 2025, peste 90% dintre europeni consideră că este necesar să se ia măsuri de urgență pentru a proteja minorii online, având în vedere îndeosebi impactul negativ al platformelor de comunicare socială asupra sănătății mintale (93 %), violența psihologică cibernetică (92%) și necesitatea de a găsi metode eficiente pentru a restrânge accesul la conținuturi inadecvate vârstei (92%).

Ce alte măsuri ferme propune Parlamentul European pentru siguranța minorilor în online:

• să se interzică cele mai dăunătoare practici care dau dependență și să se dezactiveze în mod implicit alte caracteristici de design care creează dependență pentru minori (precum „derularea ecranului la nesfârșit”, „redarea automată”, „glisarea pentru reîncărcare”, recompensele și elementele de stimulare pentru utilizarea continuă și practicile dăunătoare de ludificare);
• să se interzică site-urile care nu respectă normele UE;
• să se ia măsuri împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi publicitatea direcționată, marketingul făcut de influenceri, designul care creează dependență, precum și interfețele înșelătoare (dark patterns), în cadrul viitorului Act legislativ privind echitatea digitală;
• să se interzică sistemele de recomandare pentru minori care se bazează pe modul de interacționare;
• să se aplice normele Regulamentului privind serviciile digitale și în cazul platformelor video online și să se interzică „cutiile de pradă” și alte conținuturi din cadrul jocurilor (inclusiv monedele din aplicații, roțile norocului ori mecanismele de tip „plătești pentru a avansa”);
• să fie protejați minorii de exploatarea comercială, inclusiv interzicând platformelor să ofere stimulente financiare pentru influencerii copii;
• să se ia măsuri urgente pentru a reglementa provocările de ordin etic și juridic ridicate de instrumentele care folosesc inteligența artificială generativă, inclusiv deepfake-urile, chatbot-urile de companie, agenții IA și aplicațiile de nuditate bazate pe IA (care generează imagini manipulate ale unor persoane fără consimțământul lor).