Cum vrea premierul italian Giorgia Meloni să transforme în realitate un vis vechi, de pe vremea romanilor, de a construi un pod între continent și Sicilia folosind cuvântul „apărare“

Premierul italian Giorgia Meloni rebranduiește îndelung pro­misul pod al Strâmtorii Mesina drept un coridor strategic NATO pentru a implica într-un final Comisia Euro­peană și a obține sprijin atât politic, cât și financiar, notează Euractiv.

Visul construirii unui pod de trei km care să conecteze Italia conti­nen­tală de Sicilia datează de pe vremea Imperiului Roman. Planuri oficiale au apărut pentru prima dată în anii ’70, însă de-a lungul deceniilor Ponte sullo Stretto a devenit cel mai impor­tant megaproiect nefinalizat al Italiei: un miraj politic reînviat de premieri care doreau să lase o moștenire doar pentru a fi pus din nou în sertar sub povara temerilor de ordin financiar, al mediului și seismic.

Acum, guvernul lui Meloni face presiuni mai mari ca niciodată să facă tranziția de la aproape mit la realitate folosindu-se de cuvântul „apărare“ pen­tru a elimina obstacolele respec­tive. Acesta vrea să listeze podul în planul UE ce finanțează coridoare de transport care fac posibilă o desfășu­rare militară rapidă la nivelul blocului.

Într-o scrisoare trimită în aprilie Comisiei, guvernul italian argumen­tează că podul ar întări poziția Europei din punct de vedere al apărării facilitând mișcări de trupe din nordul Europei către cele patru baze militare din Sicilia. Această mișcare ar debloca cash suplimentar din partea UE și ar permite Italiei să includă proiectul în cheltuielile sale pe apărare.

Însă dacă această repoziționare îndrăzneață va fi suficientă pentru a debloca proiectul depinde de cum va fi acesta perceput de către Bruxelles.

Cartea apărării pe care joacă Meloni ar ocoli un obstacol binecu­noscut: impactul podului asupra mediului.

Roma a trimis o scrisoare Comi­siei declarându-și intenția de a clasi­fi­ca podul drept proiect de interes pu­blic, ceea ce i-ar permite să obțină o scutire de la regulile privind mediul.

Un purtător de cuvânt al Comi­siei a arătat însă clar că trebuie totuși întrunite trei criterii: proiectul trebu­ie să fie vital, să nu existe alternative viabile și să includă măsuri compen­satorii legate de mediu. Compania de stat italiană Stretto di Messina care se ocupă de proiect a declarat însă pentru Euractiv că toate impacturile asupra mediului au fost evaluate și va trimite documentele finale.

Dacă acestea vor fi aprobate de Comisie, construcția poate începe.

Un alt obstacol este însă mai greu de trecut, cel de ordin geologic. Strâmtoarea Messina se află într-un dintre cele mai active seismic zone din Europa. Compania de stat insistă că proiectul ar rezista unor cutremure puternice, însă experții independenți rămân precauți, susțind că siguranța pe termen lung a podului nu poate fi garantată.

Lăsând temerile legate de mediu și seisme deoparte, importanța strategică militară a podului este de asemenea „extrem de discutabilă“, mai ales în contextul apărării în fața Rusiei, arată Alessandro Marrone, director de securitate și apărare la Istituto Affari Internazionali.

Pentru a proteja flancul estic al NATO, argumentează Marrone, este mult mai logic să fie mutate mai întâi trupe și echipamente din porturile italiene de la Marea Adriatică către Albania, Muntenegru sau Grecia și mai apoi către Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria prin Europa de sud-est.

Asta nu înseamnă că Sicilia nu are importanță militară. Însă relevanța acesteia, remarcă Marrone, are mai degrabă legătură cu faptul că bazele sale sunt esențiale pentru supravegherea aeriană.

Și în alte țări au fost realizate megaproiecte de infrastructură de importanță istorică. În Croația a fost construi controversatul pod Peljesac care unește o peninsulă croată de continent și despre care autoritățile bosniace spun că îngreunează accesul Bosniei la mare, cu bani de la UE de către o companie chineză.

Turcia are trei poduri și două tuneluri pe sub Bosfor și încă un tunel în construcție. De asemenea, președintele țării Recep Tayyip Erdogan a inaugurat în 2022 Podul Canakkale, cel mai lung pod suspendat din lume, peste Strâmtoarea Dardanele.