Cum vede mediul de business măsurile din pachetul fiscal și ce măsuri ar fi necesare pentru continuarea investițiilor

Berarii României: Asistăm la cea mai agresivă majorare a taxării

► Decizia guvernului de a majora acciza la bere cu 10% în luna august a acestui an, după o creștere de 4,3% în ianuarie, riscă să provoace efecte negative majore pentru industria de profil, în ciuda unui câștig bugetar limitat. La aceasta se adaugă impactul semnificativ al majorării TVA, de la 19% la 21%, dar și al creșterii acesteia în sectorul ospitalității.

În 31 din cele 41 de județe ale României, plus Capitala, există cel puțin o fabrică de bere.

► Piața berii se poate contracta cu până la 10% în acest an, în condițiile în care se află deja la minimul ultimilor 20 de ani. Creșterea cumulată de 15% a accizei la bere, în 2025, este cea mai agresivă de până acum și vine într-un context economic fragil.

► Nu credem că un sector sau o economie pot crește în condițiile unei predictibilități care, în România, nu reușește să depășească șase luni. Această abordare contraproductivă va avea efecte negative de durată pentru producători, consumatori și bugetul public, în ciuda așteptărilor din prezent ale autorităților.

► În piața berii, producția locală reprezintă în mod constant 97% din consum. În 31 din cele 41 de județe ale României, plus Capitala, există cel puțin o fabrică de bere. Totodată, sectorul berii este recunoscut pentru comportamentul fiscal onest, validat de autoritățile din România, cu zero evaziune fiscală pe întregul lanț de producție.

Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism: Pentru a stimula investițiile trebuie create diferite avantaje fiscale pentru investitori

► Principalul impact al creșterii TVA, și a prețurilor în final, este că se va reduce puterea de cumpărare, mai ales că va crește și TVA în HoReCa. Va scădea consumul, ceea ce ne duce inevitabil într-o (mică, sperăm) criză economică. Va afecta practic toate domeniile.

► Pentru a stimula investițiile trebuie create diferite avantaje fiscale pentru investitori. Este greu, taxele au crescut, impozitul pe dividende crește, deci trebuie create avantaje clare pentru investitori, de tipul reducerilor de taxe.

Daniel Anghel, country managing partner, PwC România: Politica bugetară și fiscală trebuie să nu fie o povară pentru economie

► Situația fiscal-bugetară a României a ajuns în punctul în care numeroasele probleme acumulate în ani de zile  au generat o criză ce trebuie corectată urgent. Lipsa de predictibilitate alimentată de modificări legislative și fiscale frecvente și fără studii de impact, creșterea nesustenabilă a cheltuielilor publice, întârzierile foarte mari în modernizarea și dotarea cu tehnologie a administrației fiscale sunt doar câteva dintre cauzele care au generat inechitate fiscală în economie și de remunerare în sistemul public, colectare insuficientă a veniturilor statului și deficite tot mai mari, mai greu de finanțat și, implicit, o stare de nemulțumire a multor categorii sociale.

► O mulțime de schimbări afectează și vor afecta și mai pregnant lumea și, implicit, România. Astfel, convulsiile din comerțul global, războiul tarifar, modificarea lanțurilor de aprovizionare, relocarea producției, toate au impact asupra industriei europene și mai ales a celei germane, de care România este dependentă în mare măsură și trebuie analizate pentru a fi luate acele decizii care, pe termen mai lung, pot sprijini economia românească să se dezvolte.

► De asemenea, demografia este un alt factor de risc, din cauza îmbătrânirii populației și a nevoii de asigura pensii și asistență medicală. Forța de muncă este sub presiunea AI și a altor tehnologii, care nu vor ”fura” neapărat locurile de muncă, dar care le vor transforma dramatic în timp și vor impune noi competențe și, deci, o altă piață a forței de muncă și un alt model educațional. 

► Politica bugetară și fiscală trebuie să sprijine aceste demersuri și nu să fie o povară pentru economie. Toate aceste schimbări necesită o viziune și, evident, investiții din fonduri publice, dar mai ales private care trebuie atrase, stimulate pentru a contribui la creșterea economică și pentru a evita ca România să intre în capcana venitului mediu, adică a stagnării economice.

Grigore Horoi,  președinte, grupul de firme Agricola: Consumatorii vor avea tendința să facă economii

► Creșterea cu 2 puncte procentuale a TVA, în principiu, nu va avea un impact major, având în vedere că în această perioada cererea depășește cu mult oferta noastră. În general, această ar putea fi estompată prin scăderea marjei la producători și/sau la comercianți, în funcție de politică comercială a fiecăruia.

► Pe de altă parte, inflația, prețul combustibilului, al energiei și toată nesiguranța economică și politică din acest moment pot afecta psihologic consumul în următoarea perioada.

► Consumatorii vor avea tendința să facă economii, însă este aproape imposibil de estimat dacă va fi afectată și categoria noastră.

Ady Hirsch, CEO, Alka Trading Co, unul dintre cei mai mari producători de snackuri, cu două fabrici și afaceri de 545 mil. lei în 2024

► Pentru a încuraja investițiile în primul rând statul trebuie să creeze un context economic stabil. Oricare investitor caută o stabilitate și o predictibilitate, altfel va prefera să facă investiția la un alt loc. În această privință, statul trebuie să fie hotărât să scadă deficitul bugetar pentru a demonstra că lucrurile sunt stabile și sub control, iar modalitatea principală trebuie să fie prin reducerea cheltuielilor. Este și un mesaj de leadership, că mai întâi se taie cheltuielile și numai apoi se aplică taxe suplimentare.

► O altă măsură pentru a crește investițiile ar fi programe de stat care să susțină investițiile în unități de producție. Deși pe termen scurt creează încă o presiune asupra bugetului, o astfel de mișcare este extrem de benefică pe termen mediu și lung, prin crearea locurilor de muncă și creșterea PIB-ului. Astfel de investiții aduc mai multe venituri la bugetul statului. Orice economie sănătoasă are nevoie de unități de producție.

► Iar orice creștere de TVA va majora prețurile de raft, iar asta va duce la scăderea consumului. Această scumpire este una suplimentară peste câțiva ani consecutivi de scumpiri, care au erodat puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor în viitorul lor economic. Consecința este stagnarea sau o creștere foarte timidă a consumului, care deja se vede în România. În domeniul nostru, în primele luni ale anului vedem o creștere foarte ușoară a consumului.

Confederația Patronală Concordia: Înțelegem necesitatea echilibrării bugetului, dar soluția nu poate fi din nou supraimpozitarea mediului privat

► Înțelegem necesitatea echilibrării bugetului și recunoaștem gravitatea situației fiscale moștenite. Cu toate acestea, soluția nu poate fi din nou supraimpozitarea mediului privat și a cetățenilor, care au demonstrat reziliență și capacitatea de a genera venituri pentru bugetul național, chiar și în cele mai dificile perioade. Mediul de afaceri românesc a purtat în spate această economie timp de decenii și a continuat să contribuie masiv la bugetul național. Nu este corect ca din nou să fim noi cei care plătim prețul reformelor necesare, în timp ce reformele structurale ale aparatului bugetar rămân superficiale.

România are nevoie de reforme, dar acestea trebuie să fie echilibrate și durabile.

► Recunoaștem experiența administrativă a premierului Ilie Bolojan și înțelegem urgența măsurilor. Cu toate acestea, abordarea aleasă pune din nou o povară disproporționată pe sectorul privat, care este deja supraimpozitat și suprataxat comparativ cu multe țări din regiune.

► România are nevoie de reforme, dar acestea trebuie să fie echilibrate și durabile. Mediul de afaceri nu poate continua să ducă singur povara unei economii naționale, în timp ce ineficiențele structurale ale statului rămân nerezolvate. Solicităm consultări clare și imediate pentru a găsi împreună soluții care să nu compromită viitorul economic al României.”

Dinel Boromiz, acționar Boromir: Creșterea TVA poate duce la stagnarea sau scăderea companiilor din sectorul nostru

► Noi sperăm să fie cota maximă de TVA care se aplică în România. Această creștere în general afectează firmele în sensul că unele pot avea stagnare iar altele o mică creștere.

► La noi în piață tendința în ceea ce privește consumului este de ușoară scădere.

Daniel Donici, cofondator, Artesana: O colectare mai bună ar aduce venituri suplimentare fără a pune presiune exclusiv pe consumatorii corecți

► Creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, respectiv a cotelor reduse de la 5% la 11% pentru produse ecologice și de la 9% la 11% pentru alimente în general, va avea un impact direct asupra prețului final la raft.

► În mod normal, o majorare de 2% în prețuri poate fi absorbită mai ușor de către consumatori, mai ales într-un context în care inflația anualizată în România a fost peste 5% în ultimele luni. Cu toate acestea, contextul economic general contează: cum o veste proastă nu vine niciodată singură – vorbim și de creșteri de accize, liberalizarea pieței de energie electrică, precum și de incertitudini pe lanțurile de aprovizionare, cel mai probabil inflația se va menține la un nivel ridicat anul acesta.

► Dacă această majorare de TVA ar fi însoțită de măsuri eficiente de combatere a evaziunii fiscale și de o mai bună colectare a TVA – domeniu în care statul pierde sume importante – atunci, pe termen mediu, efectele negative asupra consumului ar putea fi mai bine echilibrate. O colectare mai bună ar aduce venituri suplimentare fără a pune presiune exclusiv pe consumatorii corecți și pe businessurile care își plătesc taxele la timp.

Bogdan Tudor, CEO și fondator, StarTech Team: E ușor să tai. E greu să crești. Dar exact aici se face diferența

► La noi se taie bursele olimpicilor! Când mă uit la o parte din miniștrii noștri, văd că o bună parte doar se plâng și se lamentează. Taie arbitrar, vorbesc în lozinci, se ascund în spatele “grelei moșteniri”. Analizează în loc să facă. Iar adevărul este că economia nu se guvernează cu explicații, ci cu profesioniști. Iar aceasta se vede în decizii clare, asumate, care dau direcție, nu cu haos, schimbări bruște și discursuri defensive. Liderii buni pun pe masă un plan. Îl explică. Îl susțin cu cifre.

► România are tot ce îi trebuie: oameni muncitori, inteligenți și rezilienți. Dar are nevoie și de direcție. De lideri care nu dau vina, ci dau exemplu. Care nu împart, ci inspiră. Care nu se întreabă “cine a greșit”, ci “cum ieșim din asta mai puternici”.

► E ușor să tai. E greu să crești. Dar exact aici se face diferența. Cred că e nevoie de competență, dar pentru a ajunge aici, e nevoie și ca majoritatea să acceptăm că e obligatoriu să ne oprim din a-i alege doar pe cei care ne plac sau ne seamănă, ci pe cei care sunt capabili să ne conducă!

Alexandru Dobra, director general, Sorcani: Avem nevoie de predictibilitate fiscală pentru investiții

► Avem nevoie de predictibilitate fiscală, cum să te dezvolți adică să faci investiții, să mergi la bănci, care îți cer previziuni pe cash-flow, când totul se schimbă de la o zi la alta. (…)  Ce se întâmplă la noi este că statul dă drumul cum s-ar zice la gaz pe foc și pune și mai mai mare presiune pe mediul antreprenorial.

► Creșterea economică a fost datorată consumului, or acest prim pachet va lovi fix acolo, în consum. Nu cred că România mai poate avea creștere economică în acest an, și dacă o să fie, va fi de ordinul 0,3-0,5 %.

► Singurul lucru la care mai sper este să accelereze accesarea de fonduri europene, să se atingă jaloanele din PNRR ca să putem beneficia de acești bani. Măsurile la acest moment lovesc direct partea de transporturi TVA / acciză / rovignete, toate pe creștere.

Radu Timiș jr, CEO, Cris-Tim: Majorarea TVA poate duce la scăderea consumului în termeni cantitativi

► Majorarea TVA poate duce la scăderea consumului în termeni cantitativi, sau poate conduce la fenomenul de downtrading, în sensul în care consumatorii să-și reorienteze consumul spre produse mai ieftine și de calitate mai slabă.

► Consumul anul acesta este anemic. Din perspectiva volumelor vândute, vedem o stagnare la nivelul pieței, luând în calcul toate canalele de distribuție. Din perspectivă valorică, sigur că există o creștere, însă în principal pe fondul inflației.

Corina Martin, președinte, Asociația Patronală RESTO Constanța: Toți cei care plătesc salarii, taxe și impozite și care reușesc să facă și investiții nu se vor opri aici

► În absența tichetelor de vacanță și cu un TVA mărit, multe locații de cazare se întorc să lucreze la negru, iar în zona afacerilor de restaurante se anunță tot mai multe migrări spre mutarea firmelor în Bulgaria.

► De aceea, toți cei care muncesc 14 ore/zi, care plătesc salarii, taxe și impozite și care luptă în fiecare zi, nedrept, cu concurența neloială și totuși reușesc să facă și investiții nu se vor opri aici.

HORA: Majorarea taxelor ar trebui să fie ultimul instrument utilizat, doar după epuizarea celorlalte soluții, pentru a proteja mediul de afaceri

► HORA susține intenția Guvernului României de a asigura redresarea economică a țării prin măsuri responsabile precum reducerea cheltuielilor bugetare, combaterea evaziunii fiscale și creșterea veniturilor la buget. Considerăm însă că majorarea taxelor ar trebui să fie ultimul instrument utilizat, doar după epuizarea celorlalte soluții, pentru a proteja mediul de afaceri, locurile de muncă și competitivitatea economiei.

► Industria ospitalității din România, cu aproximativ 23.300 de firme și 40.000 de unități, a traversat perioade extrem de dificile în ultimii ani. După un vârf al cifrei de afaceri de 3,5 miliarde euro în 2019, industria a înregistrat o scădere drastică în anii pandemiei (2,7–2,8 miliarde euro în 2020–2021). Revenirea recentă, cu o cifră de afaceri estimată la 6,5 miliarde euro în 2024, s-a datorat unor eforturi considerabile și unei politici fiscale relativ stabile, care a permis consolidarea și dezvoltarea industriei.

Industria ospitalității din România are aproximativ 23.300 de firme și 40.000 de unități.

► În realitate, în industria HoReCa, aproximativ 70% din încasări provin din produse cu TVA redus (actual TVA de 9% la mâncare) și 30% din încasări sunt cu TVA la cota generală de 19%. Această structură face ca TVA-ul mediu efectiv în industrie să fie în prezent de aproximativ 12%. Majorarea TVA de la 9% la 11% la mâncare, coroborată cu creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, va ridica TVA-ul mediu la circa 14%, ceea ce reprezintă o creștere efectivă de aproape 17% a poverii fiscale în sector, cu impact semnificativ asupra consumului și competitivității.

► România, cu TVA de 9% la mâncare (proiectată la 11%), se situează deja în zona mediană superioară a statelor europene privind TVA-ul aplicat restaurantelor, depășind țări precum Italia, Austria, Franța, Spania, Cehia, Slovacia, Slovenia, Olanda, Bulgaria și Polonia, care aplică cote de 10% sau mai mici. Creșterea la TVA de 11% la mâncare va amplifica dezavantajul competitiv al industriei românești.

► Majorarea TVA de la 9% la 11% la mâncare va conduce la o creștere a prețurilor pentru consumatorul final cu aproximativ 1,8%. Estimările noastre indică o scădere a cifrei de afaceri cu circa 15% în 2025, până la 5,5 miliarde euro, comparativ cu estimarea de 6,5 miliarde euro pentru 2024. Această diminuare se va datora, pe de o parte, frânării consumului din cauza creșterii prețurilor și a incertitudinii economice, iar pe de altă parte, creșterii evaziunii fiscale.