Cum reușești să duci mai departe de o generație o afacere românească

Ana Maria Mircea s-a născut într-o familie de mici antreprenori buzoieni și a moștenit, la rândul său, microbul antreprenoriatului, care a dat naștere unui nou business. Cum a transpus lecțiile învățate în afacerea familiei, o carmangerie care comercializează PRODUSE-FANION din regiunea Buzăului, în noul business, un restaurant tip fine-dining, în care preparatele tradiționale sunt reinterpretate în stil contemporan, și din care s-a născut, de asemenea, o a doua carmangerie, destinată segmentului B2B?

„Implicarea mea în afacerile de familie a fost o călătorie antreprenorială, de la a avea la a fi.  Tatăl meu mi-a fost primul ghid, însă am ales să pornesc pe calea mea după tot ce am învățat de la el. Am astfel ocazia să aplic propriile cunoștințe, acumulate din mentorat, dar și cursurile urmate în diverse academii și școli internaționale în ultimi zece ani”, povestește Ana Maria Mircea, fondator al restaurantului Dacia Romanian Dining, al carmangeriei Dacia Romanian Gourmet, și fost manager în compania RoxAna. Ea a administrat și dezvoltat până acum trei ani carmangeria RoxAna, pornită de tatăl său în anii ’90, business care a acumulat, în ultimii 5 ani, o cifră de afaceri de 14 milioane de euro, dar și restaurantul Dacia Romanian Dining, pe care l-a deschis în 2021, și din care s-a născut, în născut unei investiții inițiale de 1 milion de euro, o a doua carmangerie, axată pe segmentul B2B.

Carmangeria RoxAna, numită astfel după cele două fiice ale antreprenorului Sandu Mircea, are un portofoliu alcătuit din peste 300 de produse refrigerate și aproape 50 de produse afumate. Cu un bon mediu de 40 de lei, carmangeria își vinde produsele într-un spațiu comercial de 400 de metri pătrați amplasat în Piața Centrală din Buzău și colaborează cu un număr de 28 de furnizori. În plus, compania are propria unitate de producție, având o medie anuală de circa 55 de tone de produse afumate și 850 de tone de produse de carne refrigerate.

La rândul său, restaurantul, care și-a deschis porțile în 2021, cu o investiție inițială de 400.000 de euro, a înregistrat venituri de 260.000 de euro în primul an de activitate, iar pentru anul în curs este estimat că va atinge o cifră de afaceri de 600.000 de euro, pentru ca în 2024 să ajungă la borna primului milion. În restaurant, care are 40 de furnizori de materie primă o suprafață de 400 de metri pătrați și o capacitate de 160 de locuri, valoarea medie a notei de plată este de 170 de lei.

Carte de vizită

Ana Maria Mircea Leu, fondator al restaurantului Dacia Romanian Dining și al carmangeriei Dacia Romanian Gourmet

♦Œ Și-a format pregătirea academică în cadrul Universității de Administrarea Afacerilor București și al Academiei de Studii Economice;

♦ În 2021 a deschis restaurantul Dacia Romanian Dining;

Ž♦ În paralel, administrează carmangeria RoxAna, o afacere pornită de tatăl său în anii ’90, precum și o a doua carmangerie, axată pe segmentul B2B;

♦ Este antreprenor, life coach și business mentor acreditat de Academia Cristian și Florina Onețiu;

♦ Printre pasiunile sale se numără wellbeingul și moda, dar mai ales zona de educație și dezvoltare continua. De asemenea, practica hipnoterapia și alte servicii holistice în domeniul sănătății complementare, atunci când agenda îi permite;

‘♦ Are și o colecție de modă pentru femei inspirată din stilul eclectic al poporului român, care a avut cereri din Asia și Milano, colecție care se regăsește expusă în restaurant.

Calea bătătorită. Întrebată dacă a simțit sau nu presiunea de a duce mai departe businessul părinților, Ana Maria Mircea ne-a împărtășit că a simțit, într-adevăr, responsabilitatea de a continuă tradiția familiei, dar în timp a transformat-o într-o oportunitate de a implementa propria viziune între inovație și tradiție pentru a crea un brand tânăr, dar puternic, și mai ales, 100% românesc. „Toate provocările alături de familia mea mi-au oferit șansa de a dezvolta propriile mele abilități într-un mediu antreprenorial real și provocator, validând astfel propria mea identitate.” Potrivit ei, rolul său în afacerile familiei a fost unul de evoluție și transformare, „îndreptându-mă spre o perspectivă antreprenorială mai profundă și sustenabilă, cu un accent pe dezvoltarea afacerilor scalabile, inovatoare, cât și către venit pasiv și investiții”.

Cât despre lecțiile învățate în familia de antreprenori în care a crescut, cea mai importantă susține că a fost aceea de a avea încredere în propria viziune de afaceri dar și de viață, atunci când cei din jurul său nu au putut să-i acorde credit. „Adaptabilitatea, reziliența și munca constantă implementând educația acumulată mi-au adus rezultate în timp.” Antreprenoarea consideră că succesul din afaceri are nevoie de un stil de viață sănătos și un echilibru în viața de familie pentru a te putea bucura de recompensele generate. „Este foarte important să ne cunoaștem viziunea vieții pe termen lung, bazată pe valori solide, firul roșu personal, astfel încât să nu confundăm afacerea sau afacerile, cu scopul vieții noastre, ci să reprezinte doar una din căile prin care ajungem la el.”

Gestionarea afacerilor de familie, mai spune ea, implică provocări unice, pe care, personal, le-a abordat prin comunicare eficientă și respect reciproc, răbdare, empatie, dar mai ales prin căutarea soluțiilor astfel încât să își atingă obiectivele alături de echipă și să învețe împreună lecțiile necesare. „Diferența de perspective între generații este firească, ține doar de abilitățile noastre cum reușim să le folosim în favoarea noastră și să ne respectăm rolurile fiecăruia. Este vital, cred eu, să învățăm să ne completăm, în viață și afaceri, punctele forțe și punctele slabe, să nu lucrăm din competiție sau din nevoia de a demonstra, de a fi apreciat, pentru că atunci obiectivul afacerii va avea de suferit și cu siguranță și echipa implicată în acest proces greoi, neplăcut.”

Calea nouă. Experiența din carmangeria familiei a ajutat-o și a făcut-o să aprecieze foarte mult produsul tradițional atestat, produsul curat, românesc, iar mai apoi, să descopere o piață neexploatată din punct de vedere gastronomic, turistic, dar și cultural în industria HoReCa. „Am călătorit foarte mult în afara țării și am observat această tendință în creștere a pieței, a turiștilor care caută experiențe gastronomice locale, unele chiar rafinate, și în România. Provocarea a fost să aduc produsul tradițional românesc într-un mod contemporan, adaptat și aliniat marilor branduri de lux internaționale din HoReCa. Am studiat foarte mult și am adus acasă tot ce am învățat, transpunând aceste cunoștințe în brandul Dacia Romanian Dining.”

„Eșecul este o parte naturală a procesului de învățare și trebuie să fie văzut ca o oportunitate de creștere și dezvoltare.”

Pornirea restaurantului a fost inspirată astfel de dorința de a oferi o experiență culinară autentică și de calitate, reflectând bogăția culturii și tradițiilor românești. „Am avut viziunea de a rafina un preparat pornit de la produsul tradițional atestat, o experiență similară celor de stele Michelin, care să aibă la bază AND gastronomic al țării. Misiunea mea în acest business este să ridic produsul românesc acolo unde îi este locul, la rang de artă culinară. Cred cu tărie că România și noi, românii, merităm și putem.”

Inspirația în business a găsit-o, deopotrivă, atât în cultura și arta României, cât și în piese de teatru, romane, opere din perioada interbelică, din vechiul București – micul Paris, precum și din folclorul românesc. „După cum bine știm Buzăul este patria Cârnaților de Pleșcoi și Babicului de Buzău, așa că am pus în valoare povestea locului. Am decis să promovăm turismul gastronomic cât și Geoparcul Ținutul Buzăului, care a fost recunoscut ca patrimoniu UNESCO. Astfel am fost inspirată să creez preparate trecute drept geoproduse în meniu, din aceste zone ce reprezintă inima turismului buzoian – Foie Gras Babele de la Ulmet – Trovani, friptura Focurile Vii sau peștele în crustă de sare – Munții de Sare din Lopătari. Mi-am dorit foarte mult să valorific resursele și bogățiile locale, împletind inovația și tradiția.”

Una dintre cele mai dificile perioade recunoaște că a fost pandemia, când s-a văzut nevoită se se adapteze și să inoveze pentru a asigura continuitatea afacerilor. „A fost o perioadă de învățare și creștere, în ciuda provocărilor. Adaptabilitatea și reziliența au fost atuurile noastre, cu focus pe menținerea echipei motivate, cât și pe dezvoltarea continuă a afacerilor.”

„Este foarte important să ne cunoaștem viziunea vieții pe termen lung, bazată pe valori solide, firul roșu personal, astfel încât să nu confundăm afacerea sau afacerile, cu scopul vieții noastre, ci să reprezinte doar una din căile prin care ajungem la el.”

Pentru a avea o pregătire adecvată în lansarea noului business, antreprenoarea spune că a investit semnificativ în formarea unei echipe de profesioniști și în dezvoltarea unui concept culinar unic, care să reflecte corect calitatea și diversitatea bucătăriei românești. „Am urmat cele mai bune cursuri în domeniul culinar, avem Pașaportul Bucătăriei Franțuzești Escoffier în Casa Dacia, atât eu cât și colegii mei. Am fost nevoită să adopt mai multe roluri în această afacere pentru ca ea să se dezvolte cu adevărat iar eu să devin bucătar cu studii, tocmai pentru a înțelege cum să transpun viziunea unui preparat în realitate.”

Preparate tradiționale B2B și B2C. Când vine vorba de profilul clienților celor două afaceri, acesta e diferit pentru fiecare în parte. „Când vorbim de afacerea de familie de bază, fiind situată în piață centrală a orașului, Carmangeria RoxAna s-a adresat preponderent consumatorului cu venituri mici și medii, pe alocuri și cu venituri mari, mai ales că după renovarea locației a devenit lider de piață pe calitate și trendsetter. În cea de-a doua carmangerie – Dacia Romanian Gourmet, un brand distilat din restaurant – ne adresăm segmentului B2B – rețelele de distribuție națională și internațională. Noua carmangerie se situează în arealul Pleșcoi și este în plină dezvoltare și investiție.”

În schimb, oaspeții restaurantului Dacia Romanian Dining sunt antreprenori, familii, iubitori de cultură, dar și turistul român, străin, atât în tranzit cât și în căutare de experiențe grastronomice locale unice. „Clienții restaurantului Dacia Romanian Dining așteaptă nu doar mâncare de calitate, ci și servicii excepționale, un mediu plăcut și o experiență de brand completă, cu care i-am obișnuit, o conexiune cu tradițiile românești, prezentate într-o manieră modernă și inovatoare.” De curând povestește că a lansat și franciza Bizz Club Buzău, comunitatea oamenilor de succes din oraș, fondată de Călin Iepure și Laszlo Fodor. „Împreună am pus bazele unui club de business bazat pe networking, sprijin reciproc și educație acasă la noi.”

În carmangerie, produsele tradiționale și cele artizanale sunt cele mai cerute. „Am ținut încă de la început foarte mult la rețeta curată a produselor, fără conservanți, fără aditivi sau coloranți. A fost o muncă asiduă de câteva luni la începutul dezvoltării liniei de produse tradiționale. Cele mai vândute sunt, bineînțeles, Babicul de Buzău, Cârnații de Pleșcoi, dar și toba, pastrama de curcan, șunca afumată.” În restaurant, mâncărurile inovatoare și de sezon sunt preferatele clienților, printre preparatele diferențiatoare numărându-se, de pildă, Tăițeii Meșteșugiți cu Babic de Buzău și Pitușca de Buzău, ori cocktailul cu vișinată, ca desert. „Au avut succes, de asemenea, preparatele rafinate, pentru diverse ocazii – de la sărbători în familie la întâlniri de afaceri, evenimente corporate, iar pentru evenimente speciale oaspeții noștri au aleg experiența Chef Table sau Tasting Meniu cu produsul local,  cină VIP.” De altfel, adaugă Ana Maria Mircea, întreg meniul a fost conceput astfel încât să aibă producători locali pentru fructe și legume, fermieri locali de la Cooperativa Agricolă, carne de la carmangeria familiei cât și ingrediente bio, organice, de la parteneri precum Bio Logistic și Life Care. „Sănătatea este o valoare aflată la temelia afacerii noastre și am ținut foarte mult la acest aspect – să descoperim o rețeta curată, fără aditivi, conservanți, coloranți sau potențiatori de gust, astfel încât produsul să arate bine, să fie gustos și să aibă un termen de valabilitate de 14 zile, respectiv 30 de zile la produsele crud uscate. Carmangeria noastră a avut acest principiu foarte sănătos de a achiziționa carne doar din ferme românești, produsele atât din carmangerie cât și din restaurant fiind exclusiv din carne românească.”

„Afacerile, dacă nu sunt construite pe baze solide, nu pot să muncească pentru noi și vom fi mereu într-un cerc vicios, greu de oprit odată început și setat în acest mod.”

La capitolul tendințe, antreprenoarea notează că se observă o creștere a interesului pentru produse tradiționale și de calitate, iar clienții sunt din ce în ce mai conștienți de importanța sustenabilității și a originii produselor.

Ana Maria Mircea mai spune că, deși există o cerere în creștere și pentru opțiuni vegetariene/vegane, produsele tradiționale din carne rămân populare. „Ne adaptăm oferind opțiuni variate pentru toate gusturile. Am dezvoltat, de exemplu, un meniu separat special pentru femei, cu mai puține calorii, cu produse din pește, de la burgeri la cârnați din pește. Oferim clientelor noastre și un test pentru a descoperi ce tip de tipologie au cât și recomandările specifice științei indiene ayurvedice pentru fiecare tipologie aparate. Am adus această cunoaștere din Bali, după mentorarea de care eu însămi am avut parte.”

Babicul de Buzău, peste hotare. Pe viitor, antreprenoarea are planuri de extindere în noi piețe și sectoare, „păstrând un accent pe calitate și sustenabilitate”. Astfel, în paralel cu finalizarea noii carmangerii Dacia Romanian Gourmet, are în vedere distribuția națională și internațională, „unde vom pune în valoare tezaurul și moștenirea locală, Babicul de Buzău, produsul emblematic al Buzăului, ce face parte din comorile contemporane ale regiunii”.

Următoarele locații vor fi alese strategic pentru a aduce valoare comunităților locale și pentru a extinde accesul la produsele și serviciile companiei. Compania se concentrează pe zone cu potențial ridicat și interes pentru cultură și gastronomia românească. „Am construit încă de la început un brand și o afacere cu potențial scalabil și francizabil. Considerăm că lucrurile se construiesc pas cu pas, sustenabil, la momentul potivit. Obiectivul nostru a fost să dezvoltăm un grup de societăți sub cupola aceluiași brand românesc sustenabil. Caietul de franciză este construit astfel încât să poată livra și produsele diferentatoare ale locației către celelalte francize. Analizăm, de asemenea, și posibilitățile de francizare și extindere internațională, vizând piețe unde valorile și produsele noastre pot fi bine primite și unde putem promova gastronomia tradițională.” Cereri de francizare, spune ea, au tot avut, însă în ciuda faptului că a existatdeschidere spre acest pas, carmangeria a produs artizanal doar pe plan local până acum. „Tocmai pentru că a existat de la an la an o cerere în creștere am luat decizia dezvoltării unui brand nou dedicat exportului. La toate târgurile internaționale de profil am promovat produsele locale și valorile noastre.”

În prezent, antreprenoarea spune că sunt concentrați pe creșterea și dezvoltarea continuă a afacerilor, însă „viziunea noastră pe termen lung include posibilitatea de a transmite afacerile următoarei generații, continuând astfel tradiția și spiritul antreprenorial al familiei”.

„Gestionarea afacerilor de familie implică provocări unice. (…) Diferența de perspective între generații este firească, ține doar de abilitățile noastre cum reușim să le folosim în favoarea noastră și să ne respectăm rolurile fiecăruia. Este vital, cred eu, să învățăm să ne completăm, în viață și afaceri, punctele forțe și punctele slabe, să nu lucrăm din competiție sau din nevoia de a demonstra, de a fi apreciat.”

Antreprenoriat pe toc. Despre modul în care gestionează rolul de antreprenor, Ana Maria Mircea spune că antreprenoriatul reprezintă o zonă foarte frumoasă și de cercetare în ultimii zece ani. „Am căutat să înțeleg cum este sănătos să lucrez ca și antreprenor-femeie încât să-mi pot menține natură feminină dar și să reușesc să îmi desăvârșesc personalitatea prin cariera mea, să dobândesc cât mai multe competențe și abilități care să-mi permită să manifest în toate ariile din roata vieții. Atât eu cât și familia mea și ne-am confruntat  cu un comportament la limită între dependența de muncă și realizarea personală, familială prin muncă. Afacerile, dacă nu sunt construite pe baze solide, nu pot să muncească pentru noi și vom fi mereu într-un cerc vicios, greu de oprit odată început și setat în acest mod. Mi-am propus să îmi fac timp și să ofer mai mult în 2024.”

Ca lider, Ana Maria Mircea combină delegarea cu implicarea directă în deciziile importante. „Îmi mențin conectivitatea și în concedii, dar încurajez autonomia echipei și dezvoltarea lor continuă. Investim mult în traininguri, business coaching alături de ei, cât și studii de specialitate.” În acest an spune că a realizat un parteneriat pe termen lung cu Virgil Mănescu, educator de etichetă și protocol, lector asociat la Institutul Diplomatic Român,  instructor – formare – ospitalitate, despre care antreprenoarea spune că a adus valoare echipei, prin trainingul de etichetă, protocol și bune maniere. „Acest lucru ne asigură excelența pe care oaspeții noștri caută să o experimenteze, în special aerul parizian al epocii interbelice din Casa Dacia și bunele maniere ale acelor vremuri.”

O parte importantă din munca sa a fost și să-și mențină echipa conectată la viziunea companiei și să contruiască împreună un brand puternic, diferențiat pe piață. Sfatul său pentru tinerii antreprenori este să fie mereu deschiși la învățare și să aibă curajul de a încerca noi lucruri. Eșecul, adaugă ea, este o parte naturală a procesului de învățare și trebuie să fie văzut ca o oportunitate de creștere și dezvoltare. „Îi sfătuiesc să aibă reziliența și răbdarea efortului disciplinat, dar mai ales să-și caute mentori buni care să-i susțină cu instrumente smart, un plan de afaceri, o viziune puternică, un brand coerent – chei foarte importante pentru profitabilitate și succes. În epoca contemporană o afacere are nevoie de foarte multe puncte forte ca să reușească, piața este deja dezvoltată și nu este suficient doar să ai o idee bună de afaceri și să fii talentat.”

În încheiere, Ana Maria Mircea spune că visul său este să transforme aceste afaceri în care activează, cât și proiectele noi, în branduri recunoscute la nivel internațional și să fie un model de reușită și inovație pentru antreprenorii români, în special pentru femei care își doresc să pornească pe această cale. „Cred cu tărie în inspirația brandurilor din cultura României și în femeile din România, că își pot obține autonomia, visele antreprenoriale dacă au instrumentele și mentorarea potrivită.”