Cum fac față marile companii noilor taxe puse de guvern și ce se întâmplă cu investițiile programate pentru țara noastră

Ultimii ani au adus provocări pentru majoritatea companiilor pe piața locală, iar jucătorii din industria băuturilor răcoritoare nu fac excepție, mai ales în contextul în care din 2024 vor plăti o taxă în plus în funcție de cantitatea de zahăr din băuturi. Cu toate acestea, marii îmbuteliatori nu au pus pe hold investițiile în dezvoltare, mai ales că multe dintre unitățile de producție de pe plan local sunt huburi de unde pleacă băuturi către alte piețe din jurul României. Consumul scade, dar marile companii continuă investițiile în speranța că bugetul românilor se va îmbunătăți.

Un exemplu în acest sens e fabrica din Ploiești a Coca-Cola HBC, a doua cea mai mare unitate a grupului la nivel european și care a fost în ultimii ani kilometrul zero al investițiilor gigantului din sectorul băuturilor răcoritoare, cea mai recentă dezvoltare implicând creșterea depozitului High Bay, o investiție de peste 30 de milioane de euro care îi va permite producătorului majorarea capacității de depozite. Miza? Continuitatea operațională și un management mult mai eficient al stocurilor, în special în sezonul de vară, când vânzările de băuturi răcoritoare și apă cresc exponențial, iar planurile de producție trebuie să reflecte cererea.

„Anual investim în medie 40 de milioane de euro în România. În ultimii cinci ani am investit peste 200 de milioane de euro, dar e greu de spus exact cât investim pe an pentru că proiectele se derulează pe parcursul mai multor ani. De exemplu, investim 30 de milioane de euro într-un depozit High-Bay lângă fabrica din Ploiești, proiect care va fi finalizat în principiu la jumătatea anului viitor și care a primit aprobarea în urmă cu un an”, a spus Jovan Radosavljevic, general manager al Coca-Cola HBC România, liderul pieței de băuturi răcoritoare, cu afaceri de peste 640 milioane de euro anual.

Odată cu investiția în noul depozit, îmbuteliatorul unor branduri precum Coca-Cola, Fanta, Sprite, Dorna și Schweppes va opera un volum mult mai mare de livrări din propriul propriul depozit, ceea ce se traduce într-o optimizare a timpilor de livrare către clienți, eficientizarea rutelor de transport, a costurilor, dar, cel mai important, într-o reducere a amprentei de carbon generate. 

„Am aplicat pentru un ajutor de stat, dar nu am primit aprobare, însă oricum această investiție era deja inclusă în bugetul propriu de investiții. Investim circa 30 de milioane de euro și practic extindem depozitul cu 60% față de capacitatea actuală”, a mai spus Jovan Radosavljevic.

De altfel, aceasta nu este singura investiție făcută în reducerea impactului asupra mediului, liderul pieței de băuturi investind peste 10 milioane de euro, dintre care 3,5 milioane din ajutor de stat, într-o linie de decontaminare fulgi PET din fabrica de la Ploiești.

Astfel, România devine a  doua țară din grupul Coca-Cola HBC, prezent în 29 de țări, care va utiliza această tehnologie inovatoare pentru producția internă de rPET (PET reciclat). De asemenea, începând cu acest an, întregul portofoliu de băuturi răcoritoare al companiei – respectiv Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Cappy, Cappy Pulpy, Fuzetea, Dorna – va fi în ambalaje din 100% rPET. Investiția vine în contextul unei strategii ample de investiții pe termen lung în echipamente cu impact pozitiv asupra eficienței operațiunilor și a mediului înconjurător. În plus, investițiile Coca-Cola HBC în dezvoltarea capacităților vine și ca urmare a unei lupte tot mai acerbe pentru investiții la birourile centrale. În contextul incertitudinii care planează asupra Europei și al măsurilor fiscale care vin în speranța că economiile nu vor cădea în următorii ani, managerii se luptă pentru a convinge executivii „de la centru” să dea OK-ul pe planurile de business, lucru care este adus în discuție de tot mai mulți directori de companii din România. De exemplu, dacă în ultimii ani municipiul Ploiești a fost „kilometrul zero” al multor investiții din mai multe domenii precum componente auto, logistică sau industria alimentară. Recent, gigantul Unilever a anunțat că fabrica de detergent de la Ploiești, care producea brandul românesc Dero, trage obloanele după aproape șase decenii de funcționare.

Coca-Cola HBC România a reușit în ultimii ani să primească bugete de investiții considerabile, mai ales că România este și un important hub de export, din producție plecând 10% peste hotare.

„Coca-Cola HBC România este un hub regional de inovare și producție și un model de urmat  în grupul nostru în ceea ce privește  automatizarea și digitalizarea”, a spus Zoran Bogdanovic, CEO, Coca-Cola HBC, grup cu venituri de peste 9,1 miliarde de euro în 2022. El a fost prezent la evenimentul de inaugurare a noii linii de decontaminare fulgi de PET de la Ploiești, alături de un alt executiv important din sistemul Coca-Cola în Europa și anume Nikos Koumettis, președinte pentru Europa în cadrul The Coca-Cola Company.

Vizita celor doi șefi de la nivel european ai gigantului vine într-un moment sensibil pentru industria băuturilor răcoritoare. În proiectul de măsuri fiscale ce ar putea fi implementat ăncepând de anul viitor, guvernul propune introducerea unei accize pentru „băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml”.

Acciza ar urma să fie 60 de lei/hl, iar pentru băuturile cu nivel al zahărului situat între 5 g și 8 g/100 ml va fi de 40 de lei, conform proiectului. De la începutul acestui an TVA a crescut de la 9% la 19% pentru băuturile răcoritoare, cu sau fără zahăr. În plus, se propune trecerea la TVA de 19% de la 9% la livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al cărui conținut de zahăr este de minimum 10 g/100 g de produs, conform draftului.

„Orice investiție are nevoie de prectictibilitate”, sublinia Jovan Radosavljevic, care adăuga că odată cu introducerea „taxei pe zahăr” prețurile vor crește 15-25% în funcție de categorie din momentul intrării în vigoare a măsurii.

„Este foarte greu să te pregătești pentru această creștere a prețurilor. Ai câteva opțiuni, poți tăia din costuri, dar nu am ajuns la acest lucru. Suntem într-un dialog continuu la nivel de asociație cu guvernul și apreciez deschiderea lor. (…) Nici nu vreau să mă gândesc la reducerea numărului de angajați. Avem oameni pasionați, profesioniști și cu experiență în echipă și acesta va fi ultimul lucru făcut (reducerea angajaților n.red.). El spune că anul acesta a fost foarte dificil, după creșterea TVA, categoria de băuturi carbogazoase a scăzut cu circa 10%. Mai departe, unitatea din Ploiești rămâne principalul hub de producție al Coca-Cola HBC, care mai are fabrici și în Timișoara și Vatra Dornei.

Pe plan local, sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) și partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază și distribuie produsele Coca-Cola sub licența The Coca-Cola Company în România.

Coca-Cola HBC România a terminat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei (circa 650 mil. euro), în creștere cu peste 15% față de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanțe. Compania a raportat un profit net de 394 de milioane de lei, mai mare cu 32% față de rezultatul din 2021. Acesta este cel mai bun rezultat din istoria companiei pe plan local, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât și al profitului.

Rezultatul financiar vine după ce din punct de vedere al volumelor vânzările producătorului au stagnat (plus 0,6%). Evoluția volumelor a fost sub cea din 2021, când compania a raportat un plus de 9,2% din punct de vedere al cantității vândute. În România, îmbuteliatorul unor mărci precum Coca-Cola, Fanta sau Sprite vinde anual peste 1,1 miliarde de litri de băuturi.

Coca-Cola HBC activează în aproape 30 de țări și este controlat de Kar-Tess Holding (23% din acțiuni) și The Coca-Cola Company (21% din acțiuni),  iar restul sunt acțiuni free floating.    ■