Cum arată obiceiurile de împrumut ale românilor?

La mijlocul acestui an 4,2 milioane de români, adică 43% din populația activă a României, aveau credite la bănci sau la instituții financiare nebancare. 450.000 aveau credite și la unele și la celelalte, potrivit Raportului Băncii Naționale a României asupra Stabilității Financiare pentru 2011. În medie, românii din această categorie aveau câte trei credite, respectiv două credite la bănci și unul la IFN și, în principiu, atinseseră gradul maxim de îndatorare.

Tot ei, dar și mulți alții care nu sunt trecuți pe vreo listă oficială de datornici, obișnuiesc să se împrumute și din alte surse decât cele instituționale. Explicația este, în esență, foarte simplă: circa 70% dintre românii chestionați într-un studiu iVox realizat pentru Kruk România spun că au o situație financiară proastă și foarte proastă. Salariile pe care le câștigă sunt adesea insuficiente pentru cheltuielile pe care le au, așa că trebuie să apeleze la soluții alternative. Mulți dintre ei nu mai sunt eligibili pentru acordarea unui împrumut bancar, drept pentru care ajutorul cunoscuților este singura resursă pe care o mai au. În plus, aceste împrumuturi nu presupun și o dobândă lunară – coșmarul cel mai mare al oricărui datornic. “Funcționează o formă de comuniune economică în care ajutorul se caută mai degrabă în spațiul familial, unde normele de returnare a banilor sunt ceva mai relaxate”, spune sociologul Mircea Kivu, care a coordonat realizarea acestui studiu. Din acest motiv, 65,9% dintre participanții la cercetare spun că obișnuiesc să se împrumute pentru acoperirea cheltuielilor lunare, cel mai frecvent, de la rudele și prietenii apropiați. Astfel, 40,3% dintre respondenți iau bani cu împrumut de trei sau patru ori pe an, iar 31,3% sunt nevoiți să se împrumute lunar. 15,3% apelează de șapte sau opt ori într-un an la această soluție, în timp ce doar 13,1% dintre respondenți cer bani de la cunoscuți de cel mult două ori pe an.

Aceștia spun că au nevoie de bani pentru că, pur și simplu, nu își pot acoperi cheltuielile lunare obligatorii. Câțiva au intrat într-un nefericit fenomen de spirală și sunt obligați să se împrumute pentru a acoperi alte datorii. În cele mai fericite cazuri, dacă le putem numi astfel, românii se îndatorează pentru a cumpăra lucruri valoaroase, precum o mașină sau mobilă pentru casă, însă aceștia nu reprezintă decât aproape 7% din totalul respondenților. “Faptul că motivul cel mai important pentru care românii se împrumută este acoperirea cheltuielilor lunare scoate în evidență o realitate destul de sumbră”, comentează Mircea Kivu. Practic, avem de-a face cu un cerc vicios în care oamenii intră din momentul în care, cel puțin o parte dintre ei, iau bani împrumut lunar pentru a achita alte datorii. Închiderea acestui cerc se face destul de greu, astfel încât mulți români se află în permanență în situația de a fi nevoiți să returneze o oarecare sumă de bani luați cu împrumut.

Cei mai mulți, adică peste o treime dintre participanți, împrumută sume destul de mici, respectiv cel mult 100 de euro într-un an întreg. Aproape 30% iau de la prieteni și rude între 100 și 300 de euro pe an, în timp ce sume mai mari de 2.000 de euro nu iau decât 2,6% dintre respondenți. Având în vedere frecvența cu care obișnuiesc să se împrumute, reiese, totuși, că românii aleg să fie prudenți și să nu se îndatoreze mai mult decât au nevoie, preferând să ia sume mici.

Pentru datoriile normale, timpul de achitare în cazul celor mai mulți dintre respondenți se situează între una și trei săptămâni. 21,3% plătesc aceste datorii într-o lună și încă 19% în mai puțin de o săptămână. Pentru aproape 9% dintre respondenți este nevoie de o perioadă cuprinsă între șase luni și un an pentru a putea restitui banii pe care i-au luat cu împrumut de la cunoștințe. Mulți dintre ei se grăbesc să-și plătească mai întâi datoriile la bănci, aceasta fiind una dintre cele mai importante griji lunare. Nu întotdeauna reușesc, de vreme ce la sfârșitul lunii august, restanțele românilor la bănci ajunseseră la circa cinci miliarde de euro, mai bine de un miliard mai mult față de august 2010.

Atunci când vine vorba despre datorii mari, puterea românilor de a restitui banii este destul de scăzută. Studiul citat arată că aproape 11% dintre respondenți au nevoie de cel mult șase luni pentru a-și plăti datoriile mari. 7,1% spun că și le plătesc în maximum un an, 8,7% în trei ani, 13,2% în cel mult cinci ani, în timp ce aproximativ 22% dintre participanți au nevoie de zece ani sau mai mult.

Dacă în momentul de față majoritatea celor care au participat la această cercetare sociologică sunt nemulțumiți și foarte nemulțumiți de situația lor materială, vestea proastă este că nici pentru la anul nu au speranțe într-o îmbunătățire a calității vieții pe care o duc. Astfel, mai mult de jumătate cred că și la anul vor trăi mai mult sau mai puțin în aceleași condiții și vor avea același raport al veniturilor versus cheltuieli lunare. Pentru situația în care se află, specialiștii sunt de părere că de vină este, în cea mai mare măsură, nivelul scăzut de trai, dar acest factor este mai mereu secondat și potențat de lipsa capacității de a face planificare financiară.

“Românii nu sunt obișnuiți să-și planifice finanțele și nu cheltuiesc conform unui plan. Se ajunge, astfel la un fenomen de îndatorare în spirală, care este foarte periculos pentru populație”, observă Mircea Kivu.

Banca Națională a României dă însă date și despre cei care se află la polul opus și reușesc să pună bani deoparte. Ar părea că aceștia o duc mai bine, de vreme ce, la sfârșitul lunii august, depozitele companiilor și ale populației au crescut cu 5,1% față de aceeași lună a anului trecut, până la 178 de miliarde de lei. Majoritari rămân, totuși, cei care au probleme în a se descurca de la o lună la alta cu banii pe care îi câștigă. Pentru ei, împrumuturile rămân singura soluție pentru a-și acoperi cheltuielile, chiar dacă, de multe ori, ajung atât de îndatorați încât cu greu mai găsesc calea de ieșire din acest labirint.