Cum ar putea Bucureștiul să fie un oraș care să atragă creiere din alte țări

The Economist, cunoscuta revistă globală de business, a avut în august un număr dedicat competiției pe care marile țări occcidentale o duc pentru atragerea talentelor.

Analiza The Economist este mult mai extinsă, punând accent pe ceea ce oferă țările care atrag talente/creiere, dar și pe noncalitățile țărilor de unde tinerii/lumea fug.

La atragerea de talente cu rezultate, adică au reușit să atragă creiere, pe primele locuri sunt Canada, Australia, Statele Unite (care are însă și cea mai mare ieșire de creiere), Germania, Spania, Elveția, Noua Zeelandă, Franța, Italia și Danemarca.

La polul opus, „creierele” nu prea vor să se mute în China, India, Iran, Brazilia, Rusia, Vietnam, Turcia, de exemplu.

Așa, pentru istorie, după căderea comunismului, imediat în anii ’90, Canada a avut o politică națională clară de a atrage creiere din România, ceea ce s-a și întâmplat. Aproape fiecare are câte un exemplu în familie.

Trecutul nu-l mai putem întoarce, dar întrebarea este dacă România, sau mai precis Bucureștiul, ca să ne axăm pe un singur oraș, poate atrage talente, poate avea o politică și o strategie clară pentru a atrage talente din toată lumea și nu în ultimul rând care ar fi „calitățile” pe care le-ar putea oferi Bucureștiul astfel încât să devină un loc în care tinerii să vină și din țară, și din afară.

Sigur nu există o strategie nici la nivelul autorităților locale, nici la nivelul guvernului sau la nivelul partidelor.

Dacă ar fi să discutăm despre ceea ce ar putea oferi Bucureștiul pentru ca cineva să vină aici, m-aș opri la următoarele „calități”:

1. Piața muncii. Bucureștiul încă are o piață a muncii bună, cu un salariu peste medie. Spre exemplu, salariul mediu în București este de 6.000 de lei, adică 1.200 de euro, față de 5.000 de lei, adică 1.000 de euro net salariul mediu pe economie. Poți să găsești de lucru în companii și nu numai la nivelul de jos. Cu limba engleză te poți descurca foarte bine.

2. Viața socială destul de bună. În ultimii cincisprezece ani, Bucureștiul a înregistrat o creștere exponențială a vieții sociale – uitați-vă ce este în weekend pe Calea Victoriei, în parcuri, în malluri -, numărul de cafenele, restaurante de toate tipurile a înregistrat o creștere semnificativă, viața de noapte este destul de bună, poate chiar prea scumpă, dar asta depinde de unde te duci, teatrele sunt arhipline etc. Această viață socială contează extrem de mult pentru tineri, pentru noile generații, și nu cred că sunt foarte multe orașe în Europa care pot să ofere mixul din București.

3. Siguranța în București. Nu știu dacă ați remarcat, dar mai toți expații care muncesc și trăiesc în Capitală în toate domeniile – corporații, companii românești, cluburi sportive – vorbesc în interviurile pe care le dau despre siguranța din orașele din România, din București. Aici poți să ieși seara, poți să te plimbi fără probleme după ce se înserează și chiar la miezul nopții fără să te trezești jefuit, bătut, amenințat cu pistolul. În America este de neconceput această liniște, ca de altfel și în multe orașe faimoase din Europa. Dacă autoritățile, dacă guvernul, dacă Ministerul de Interne ar întări această siguranță, dacă nu ar lăsa ca fenomenul extinderii consumului de droguri să scape de sub control și chiar acest fenomen să fie redus, Bucureștiul ar putea fi un superoraș din punctul de vedere al liniștii și siguranței. Ce folos ai dacă câștigi milioane de euro la New York, la Paris, dacă trăiești tot timpul cu amenințarea că poți să fii jefuit și împușcat?

4. Piața imobiliară este încă ieftină, atât la nivelul chiriilor, cât și la nivelul prețului apartamentelor. Marile orașe occidentale sunt extrem de scumpe la nivel imobiliar, acolo nu prea poți să te atingi de un apartament, de o casă, chiriile sunt mari și foarte mari. Bucureștiul ar putea pune accent pe acest lucru, pe piața imobiliară ieftină, unde dintr-un salariu mediu de 1.000 de euro pe lună poți să-ți cumperi un apartament de două camere, de 50 de metri pătrați, în șase ani.

5. Puterea de cumpărare în București este bună. Dacă luăm salariile din București versus costul de trai versus piața imobiliară versus ceea ce obții cu banii pe care îi ai în București
dintr-un salariu de middle și de top management, vedem un raport foarte bun. Dacă te duci la Roma, la New York, la Paris, cu salariile de acolo, cu costurile de acolo, la finalul lunii s-ar putea să rămâi cu mai puțini bani decât ai rămâne în România. Diferența dintre salariile nete în București versus salariile din țările occidentale nu este chiar atât de mare, dar dacă pui în balanță celelalte costuri, s-ar putea să ieși mai bine.

6. Deși pare o utopie, învățământul din București, școlile de aici, ar putea atrage tineri din afara țării, pentru că nu sunt atât de scumpe – în America, fără minimum 500.000 de dolari nu ai nicio șansă să ajungi medic -, iar cunoștințele obținute, chiar dacă sunt rămase puțin în urmă, nu sunt chiar de aruncat la gunoi. Aici mă refer la medicină, inginerie, energie, financiar și nu în ultimul rând, tot ce are legătură cu IT-ul. Toți tinerii noștri se duc acum în Olanda, pentru că școlile sunt ieftine (plătești mai mult pe chirie decât pe școală).

Acum câțiva ani, nici nu se punea problema ca Bucureștiul să fie un centru de atragere de talente din afară. Nici acum nu este, dacă ar fi să discutăm în mod structurat. Dar cred că cineva ar putea face un plan pentru a atrage talente în România din motivele de mai sus.

Dacă ne-am duce în Ucraina, Bulgaria, Turcia, Georgia, Armenia, Italia, Grecia, Iran, Spania, chiar și Anglia, ca să enumăr doar câteva țări, s-ar putea să luăm câteva creiere de acolo. Bineînțeles, nu ne vom putea compara niciodată cu SUA, Marea Britanie, Franța, Italia. Dar și Bucureștiul are anumite calități.   

(cristian.hostiuc@zf.ro)