Cum a încercat BNR să stimuleze băncile să dea împrumuturi și ce a obținut

În toamnă, ”dozajul„ clasic a crescut, banca centrală optând pentru un pachet de trei proceduri de relaxare a politicii monetare, abordare mai rar practicată, mai ales că a fost aplicată de două ori succesiv.

Dobânda-cheie a fost tăiată de cinci ori în acest an până la un minim istoric de 2,75%. Rezervele minime obligatorii (RMO) la lei au coborât până la 10% și RMO la valută au fost ajustate până la 14%. Iar coridorul format de facilitatea de credit și de depozit din jurul dobânzii-cheie – adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR și respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi – a fost îngustat până la +/- 2,5 puncte procentuale. La ședințele de politică monetară din octombrie și noiembrie BNR a luat trei măsuri de relaxare a politicii monetare dintr-o lovitură. Au fost semne clare și mult așteptate de relaxare monetară destinate încurajării creditării. Iar ”câmp de acțiune„ mai există.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și-a exprimat în mod repetat speranța că vom vedea creditarea totală în teritoriul pozitiv, eventual în vara acestui an. Dar n-a fost să fie așa. În toamnă, Isărescu spunea că nu este mulțumit de ritmul în care băncile acordă împrumuturi, pornind inclusiv de la mani-era în care abordează clienții. Cu toate acestea, Isărescu nu a considerat pierdut pariul cu creditarea, în condițiile în care împrumuturile în lei au fost în ascensiune.

Guvernatorul BNR a îndemnat băncile să se ”apropie de clienți„ pentru a stimula creditarea. ”Este bine ca băncile să se apropie de clienții lor pentru că astfel vor găsi soluții. Este treaba băncilor să dea credite. Apropierea de clienți și nu depărtarea de ei, adică situ-a-rea pe poziții anta-gonice, va duce la creșterea credi-tării. Altfel, lichiditate este suficientă, bani sunt, ba sunt chiar prea mulți„, a spus guvernatorul BNR după ultima ședință de politică monetară din acest an.

După aproape trei ani în care au fost ”înghețate„, ratele rezervelor minime obligatorii pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală au fost relaxate de BNR. Banca centrală le-a pus în acest an băncilor la dispoziție fonduri cu care să-și mai plătească din datorii și lichiditate pentru a putea să dea împrumuturi fără să mai depindă de finanțările de la băncile-mamă. Dacă la începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă față de cea la lei (40% cu 20%), în prezent ecartul este de patru puncte procentuale (16% cu 12%). Iar rata-cheie a fost dusă în acest an la minimul istoric de 2,75%, nivel de aproape patru ori mai redus decât dobânda de politică monetară cu care România a intrat în criza economică.

Care a fost rezultatul relaxării? Creditele în lei au continuat să consemneze ritmuri pozitive de creștere în con-dițiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor și populației. Dina-mica anuală reală a creditului acordat sectorului privat a rămas însă în teritoriu negativ pe fondul accentuării contracției stocului de credite în valută și al derulării operațiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilan-țu-rile instituțiilor de credit, după cum a explicat BNR. Băncile au credite ne–performante de circa 9 miliarde de euro, iar BNR le sugerează să și le cu-rețe din portofolii prin scoaterea în afara bilanțu-rilor sau vân-zarea către recuperatorii de creanțe.