Cum a devenit o centrală pe cărbuni cea mai mare realizare a statului în producția de energie din ultimii 10 ani?

♦ CE Oltenia, producătorul cu cea mai delicată situație financiară, a finalizat din fonduri proprii un grup de 100 mil. euro. 

În ultimii zece ani, România a închis centrale pe cărbuni cu o putere netă de 2.700 MW fără ca statul român să pună nimic în loc. Același stat român, având acest istoric de investiții deloc măgulitor, a decis în 2022 că până în 2032 va închide toate centralele pe cărbuni. Dar la finalul săptămânii trecute, la CE Oltenia s-a terminat retehnologizarea unui grup de 330 MW pe cărbuni la centrala Rovinari, retehnologizare care a durat zece ani și a costat 100 de milioane de euro. Această punere în funcțiune este foarte importantă, mai ales în prag de iarnă, în contextul unui an secetos, și dovedește importanța pe care cărbunii încă o au pentru sistemul energetic local.

Practic, o centrală pe cărbuni devine cea mai mare realizare a statului român din ultimii zece ani în ceea ce privește punerile în funcțiune. Dar și mai interesant este că acest proiect a fost realizat din fondurile proprii ale CE Oltenia, producător de energie confruntat cu probleme financiare majore ani de zile.

 Spre exemplu, ceilalți mari producători ai statului, cum ar fi Hidroelectrica sau Nuclearelectrica, au bătut pasul pe loc în acestă perioadă.

„Proiectul trebuia finalizat”, spun oameni apropiați investiției. “Pentru sistem, pentru iarna care abia începe, este extrem de important să ai un astfel de grup, mai ales în contextul unui an hidro dificil. Iar după 2032, când ar trebui să aibă loc retragerea din funcțiune a cărbunelui, unitatea poate sta în rezervă și folosită în cazuri excepționale pentru că are toate componentele de protecție a mediului implementate.”