Cum a devenit controversatul RCA motor de creștere pentru una dintre cele mai companii din România
Allianz-Țiriac, al doilea cel mai mare asigurător din piață, a atins cel mai mare nivel al profitului și a volumului de prime brute subscrise în anul 2022, după ce în 2021 falimentul fostului lider al pieței, City Insurance a forțat…
Allianz-Țiriac, al doilea cel mai mare asigurător din piață, a atins cel mai mare nivel al profitului și a volumului de prime brute subscrise în anul 2022, după ce în 2021 falimentul fostului lider al pieței, City Insurance a forțat compania să contribuie la absorbția clienților lăsați în urmă, fapt care a contribuit exponențial la cele mai bune rezultate de până acum.
În ulltimii 15 ani, Allianz-Țiriac a avut chiar și o perioadă de scădere, 2008-2011, iar ulterior ritmurile de creștere au fost ponderate, chiar modeste. Cu toate acestea, anii 2021 și 2022 au spart bornele businessului, dar în același timp au adus un element important care a permis companiei să-și depășeasca limita, respectiv preluarea unei expuneri semnificative pe segmentul RCA. Virgil Șoncutean, CEO al Allianz-Țiriac a explicat că segmentul RCA abia a trecut în zona pozitivă, cu o contribuție de câteva puncta procentuale, dar având un volum semnificativ de RCA, care la finalul anului trecut a depășit 1,4 mld. lei, în valoare absolută RCA-ul a cântărit cel mai mult la profitabilitate. Astfel, dintr-un profit operațional de 250 mil. lei la finalul anului 2022, circa 90 mil. lei au venit din investiții în titluri guvernamentale, iar din restul de 160 mil. lei, o mare parte a venit din zona RCA, a adăugat Adriana Matache, director financiar și director general adjunct al Allianz-Țiriac. „Avem și contribuție semnificativă la profitabilitate din investiții. Având o creștere mare a curbelor de randament la nivel de piață, noi investim destul de mult în titluri guvernamentale, atunci am avut un venit din investiții mult mai mare ca urmare a strategiei de investiții. Din 250 mil. lei, 90 mil. lei vin din investiții, apoi din 160 mil. lei o mare parte vin din RCA și asigurările auto, apoi asigurările property, viață”, susține Adriana Matache.
El a mai adăugat că RCA-ul este o linie de business cu o cerință de capital destul de ridicată, dar în același timp, compania a reușit să gestioneze necesarul de capital din resursele proprii fără a apela la acționari. „Cerința de capital pentru a susține creșterea pe RCA este una ridicată. Având în vedere că noi avem o politică foarte echilibrată între creștere și profitabilitate s-a văzut de-a lungul timpului. Noi nici nu distribuim întreg rezultatul net al companiei către acționari, ditribuim doar 60%, restul rămân în zona de capitaluri proprii. Deși am crescut accelerat în zona de RCA pe această linie de business cu cerință de capital ridicată nu avem nevoie de infuzie de capital sau să cerem bani de la acționari pentru a rămâne în piață. Reușim să ne gestionăm cu resursele proprii astfel încât să îndeplinim și cerințele de solvabilitate și să susținem în continuare creșterea pentru că RCA-ul rămâne o zonă de inters mai ales că este o linie care a devenit profitabilă între timp, chiar dacă este o marjă îngustă de profit, rămâne o linie profitabilă, astfel ineresul nostru este crescut și de acum înainte dacă este într-o zonă de preț corect pentru că asta ne asigură solvabilitate pe termen lung”, a mai spus CEO-ul companiei.
Din perspectiva anului 2023, Virgil Șoncutean consideră că fiecare an are și o componentă de neprevăzut care va fi constatată la finalul anului, dar există o doză de optimism ponderat pentru acest an. „Vrem să continuăm povestea de creștere a volumului de prime cu un pas mai mic decât s-a întâmplat în 2022 pentru că efectul contextual s-a consumat și mergem pe un efect organic. Pe zona RCA vrem să conservăm portofoliul construit în 2022, cu o creștere accelerată în zona de non-auto și viață pentru a aduce din nou RCA-ul spre un 40% pondere. Din perspectiva profitabilității, este un context inflaționist pe care îl resimțim și în zona de daune și cheltuieli. Rata cheltuielilor de 26% este o rată a cheltuielilor extrem de mică față de ce se întâmplă în piață. Probabil potențialul de a o duce mai jos este limitat”, susține Virgil Șoncutean.
Cu toate acestea, CEO-ul Allianz-Țiriac promite că societatea va rămâne disciplinată în ceea ce privește costurile și cu atât mai mult în acest context inflaționist. „Vom rămâne disciplinați în ceea ce privește costurile și cu atât mai mult în acest context inflaționist, dar vrem să păstrăm o creștere atât a volumului de prime chiar dacă va fi de o cifră, cât și a profitului pentru că așa cum s-a demonstrat și vedem în jurul nostru cam toți jucătorii care au fost activi în zona de RCA au avut nevoie de bani de acasă ca să rămână în piață. Noi considerăm că suntem destul de maturi să nu mai cerem bani de acasă și să putem gestiona creșterea viitoare fără ajutorul părinților”, a mai adăugat Virgil Șoncutean. Allianz-Țiriac a ajuns la un volum al primelor brute subscrise în 2022 de 2,9 mld. lei, în creștere cu 40% față de anul 2021, în timp ce profitul operațional a crescut cu 53%, până la 250 mil. lei, față de anul 2021. În ceea ce privește zona RCA, compania a ajuns la un volum al primelor brute susbcrise de 1,45 mld. lei în 2022, cu 93% mai mult față de anul 2021. Anul trecut, compania a ajuns la un număr de 1,5 milioane de clienți, cu 600.000 mai mulți față de anul 2021, iar din numărul total, 780.000 sunt clienți RCA.
În cazul unui cutremur ca cel din 1977 Allianz-Țiriac și-a estimat expunerea la un număr de 40.000 daune și o valoare a daunelor de circa 400 mil. euro. În contextul actual al cutremurelor devastatoare care au avut loc în Turcia, dar și a cutremurelor din România, Allianz-Țiriac estimează că în cazul unui cutremur ca cel din 1977, România s-ar confrunta cu aproximativ 40.000 de daune, care ar ajunge la o valoare estimativă de 400 mil. euro. „Riscul de cutremur este riscul principal de catastrofă din România. La nivelul portofoliului nostru care are valoare asigurată undeva la peste 30 mld. euro, din care jumătate sunt zona rezidențială și jumătate zona comercială, avem un program de protecție pentru riscul de cutremur care are o capacitate de aproximativ 1 mld. euro, capacitate care este calculată astfel încât să fie suficient pentru un cutremur cu probabilitate de 0,2%”, a spus Aurel Badea, director general adjunct al Allianz-Țiriac. El a explicat că în funcție de probabilitate, cu cât este mai mică, cu atât severitatea este mai mare, iar prin legislație și reglementări, toate companiile de asigurări sunt obligate să își calculeze expunerea și să își cumpere protecție pentru un cutremur cu probabilitate de 0,5%. „Noi practic achiziționăm protecție pentru un cutremur care are un impact dublu față de cel minim solicitat prin legislație pentru a putea face față cererilor de despăgubire care ar proveni dintr-un asemenea eveniment. Cutremurul din 1977 este standardul pentru care industria de asigurări își cumpără protecție. Acest 1 mld. euro este suma pe care o estimăm că ar fi suma pe care ar trebui să o plătim în cazul unui cutremur care are o severitate semnificativ mai mare decât cel din 1977”, susține Aurel Badea.
„Asigurările auto au avut o contribuție semnificativă anul trecut, în special RCA. Am capitalizat și am fost solidari cu piața în ultimii 2 ani de zile fiind unii din jucătorii care au ales să participe și să absoarbă o parte din efectul falimentului fostului lider de piață.”
Virgil Șoncutean, CEO al Allianz-Țiriac
„Riscul de cutremur este riscul principal de catastrofă din România. La nivelul portofoliului nostru care are valoare asigurată undeva la peste 30 mld. euro, din care jumătate sunt zona rezidențială și jumătate zona comercială, avem un program de protecție pentru riscul de cutremur care are o capacitate de aproximativ 1 mld. euro, capacitate care este calculată astfel încât să fie suficient pentru un cutremur cu probabilitate de 0,2%.”
Aurel Badea, director general adjunct al Allianz-Țiriac
„Avem și contribuție semnificativă la profitabilitate din investiții. Având o creștere mare a curbelor de randament la nivel de piață, noi investim destul de mult în titluri guvernamentale, atunci am avut un venit din investiții mult mai mare ca urmare a strategiei de investiții. Din 250 mil. lei, 90 mil. lei vin din investiții, apoi din 160 mil. lei o mare parte vin din RCA și asigurările auto, apoi asigurările property, viață.”
Adriana Matache, director financiar și director general adjunct al Allianz-Țiriac
-
A murit interlopul Viorel Oarză, găsit împuşcat într-o pădure de lângă IaşiActualitate · 19 septembrie 2026
-
Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, după reuniunea ECOFIN: România nu poate alege între consolidare şi creştere. Avem nevoie de amândouă. Trebuie să reducem cheltuielile ineficiente şi să organizăm mai bine marile servicii publice, dar trebuie în acelaşi timp să protejăm investiţiile, infrastructura, apărarea, energia şi conectarea economică a ţăriiActualitate · 19 septembrie 2026
-
Ce spune Iulian Stanciu, investitor, despre dialogul dintre mediul de business şi cel al administraţiei de stat: „Avem nevoie de un dialog între nişte lumi care nu se întâlnesc în fiecare zi. Putem să identificăm probleme, oportunităţi, ne putem gândi împreună la soluţii”Actualitate · 19 septembrie 2026