CSALB: Băncile au devenit mai interesate de negociere cu clienții: numărul împăcărilor cu consumatorii a crescut cu 85% în acest an

Presiunea pusă de creșterea generalizată a prețurilor și de majorarea dobânzilor bancare a determinat băncile să accepte din ce în ce mai multe din cererile de negociere trimise de consumatori către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), creșterea față de anul trecut fiind de 85%.

De la începutul anului, 823 de consumatori au parcurs întregul proces de conciliere (depunere cerere, negociere, hotărâre finală,  o soluție acceptată de ambele părți) ori au ajuns la o înțelegere directă cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la CSALB. În T3/2021, 445 de români s-au aflat într-una dintre aceste două situații.

Beneficiile pe care le-au obținut consumatorii care au negociat cu băncile în această perioadă depășesc 1,5 milione euro.

 „În 2022 au fost închise 102 procese în instanță, pentru că părțile au dorit și au reușit să găsească o soluție amiabilă în cadrul CSALB. Creșterea este una importantă, față de cele 67 de situații de acest fel pe care le-am înregistrat în tot anul 2021. În luna iulie, CSALB a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție și celor 15 Curți de Apel din țară să fie aduse la cunoștința judecătorilor, iar aceștia să recomande, soluționarea amiabilă a litigiilor dintre consumatori și bănci/IFN-uri. În afară de câștigul material, litigiile au fost soluționate gratuit pentru consumatori și în doar câteva zeci de zile, după mult timp petrecut în instanță.”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.

De la începutul anului, 2.002 de consumatori s-au adresat CSALB, cu aproximativ 10% mai mulți decât în perioada similară din 2021 (T3/2021: 1.837 cereri). În 15 zile după trimiterea cererii, banca/IFN-ul răspund dacă intră în negociere sau refuză soluționarea amiabilă.

Ponderea cererilor adresate băncilor a crescut ușor, de la 62,7% în T3 2021, la 65,2% din total, în T3 2022. Pe de altă parte, ponderea cererilor adresate IFN-urilor a scăzut, de la 37,3% din total/2021, până la 34,8% din total/2022.

Evoluția organică a cererilor se datorează și lunilor marcate de creșterea generalizată a prețurilor (în special după declanșarea războiului de la granițele României), precum și de evoluția indicilor ROBOR și IRCC.

Potrivit CSALB, 824 de cereri de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Credit nu au putut face obiectul negocierilor în cadrul CSALB (248 în raport cu băncile și 576 în raport cu IFN-urile), urmând să se rezolve direct între părți sau să fie clasate.