Criza silențioasă care amenință piețele europene: Fondurile de pensii din Olanda declanșează un val de vânzări masive de obligațiuni guvernamentale

Un tsunami financiar se apropie de piețele de obligațiuni ale Europei. Peste 125 de miliarde de euro în titluri de stat vor fi scoase la vânzare de cele mai mari fonduri de pensii olandeze – o mutare care ar putea destabiliza serios costurile de împrumut pentru guvernele europene în plină expansiune a datoriei publice, scrie Financial Times.

O reformă structurală majoră în sistemul de pensii din Țările de Jos va schimba radical modul în care fondurile de pensii investesc banii contribuabililor. Între 2025 și 2028, industria pensiilor din Olanda – în valoare de 1.500 de miliarde de euro – va renunța la sistemul care garanta plățile finale pentru pensionari și va trece la un model cu contribuții definite, în care angajatorii plătesc doar o sumă fixă, fără garanții asupra pensiei viitoare.

Această tranziție va determina fondurile să reducă semnificativ deținerile de obligațiuni guvernamentale pe termen lung – folosite anterior pentru a acoperi promisiunile de plată pe decenii – și să se reorienteze spre active cu randamente mai mari, precum acțiunile și creditul privat.

Potrivit analiștilor de la Rabobank, vânzările de obligațiuni guvernamentale ar putea ajunge la 127 miliarde de euro, odată cu pregătirile pentru transferul activelor în noul sistem. Fondurile care administrează aproape jumătate din totalul activelor vizate se pregătesc să facă schimbarea în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă că reconfigurarea portofoliilor va începe din acest an.

„Toți sunt cu ochii pe capătul lung al pieței obligațiunilor europene”, a avertizat Pooja Kumra, strateg în cadrul TD Securities. „Vânzările masive ar putea apărea brusc la sfârșitul anului, dar reacțiile premature ale investitorilor ar putea deveni costisitoare dacă procesul întâmpină întârzieri.”

Fondul de pensii PFZW – al doilea cel mai mare din Olanda, cu 259 miliarde de euro în administrare pentru angajații din sănătate și asistență socială – a confirmat că va adopta noul sistem începând cu 1 ianuarie 2026. Cel mai mare fond din țară, ABP, va face tranziția în anul următor.

Această mișcare vine într-un context deja tensionat: randamentele obligațiunilor europene sunt în creștere, în timp ce guvernele – în frunte cu Germania, care pregătește un plan de cheltuieli publice de 1.000 de miliarde de euro – se împrumută masiv pentru a finanța ambițiile în apărare și energie.

Obligațiunile pe termen lung au fost cele mai afectate. Randamentul titlurilor germane pe 30 de ani a sărit de la valori negative în pandemie la peste 3%, aproape de maximele din criza datoriilor euro. În Franța, diferența de dobândă între obligațiunile pe 30 de ani și cele pe 2 ani a explodat de la zero la peste 2 puncte procentuale în doar doi ani.

Fondurile de pensii olandeze – cele mai mari din zona euro – au folosit până acum o combinație de obligațiuni guvernamentale și instrumente derivate pe dobândă pentru a-și alinia portofoliile cu angajamentele pe termen foarte lung, uneori chiar și de peste 50 de ani. Trecerea la un nou sistem de contribuții riscă să creeze un vid de cerere exact în segmentul cel mai vulnerabil al pieței obligațiunilor.