O nouă criză politică în Franța: După numai 8 luni de la numire, guvernul fragil al lui François Bayrou riscă să colapseze sub presiunea opoziției. Bursa din Franța scade accelerat, iar tulburările îl lasă pe președintele Macron într-o poziție dificilă, cu puține opțiuni viabile

Opoziția față de guvernul prim-ministrului francez François Bayrou a câștigat teren marți, sporind probabilitatea ca acesta să fie forțat să plece încă de luna viitoare, scrie FT. 

Trei dintre cele mai mari partide de opoziție din Adunarea Națională a Franței – extrema dreaptă Adunarea Națională, stânga radicală La France Insoumise și socialiștii – au indicat că vor vota împotriva moțiunii, ceea ce ar forța guvernul să demisioneze.

Activele franceze au scăzut pentru a doua zi consecutiv, indicele CAC 40 pierzând 1,9%, iar diferența dintre randamentul obligațiunilor franceze și germane pe 10 ani – o măsură-cheie a riscului – îndreptându-se către cel mai ridicat nivel de închidere de la sfârșitul lui aprilie.

Aceasta subliniază revenirea bruscă a preocupărilor legate de finanțele publice ale Franței în prim-planul atenției investitorilor, într-un moment în care vecini europeni precum Italia fac progrese comparabile în reducerea deficitelor.

Tulburările îl lasă pe președintele francez Emmanuel Macron într-o poziție dificilă, cu puține opțiuni viabile. El ar putea să numească un nou prim-ministru sau chiar să-l revoce și să-l reîmprospăteze pe Bayrou, sperând că ar putea forma un guvern care să reziste fără un nou mandat, ori ar putea dizolva parlamentul și să riște să dea un nou impuls opoziției. Un nou vot ar risca să-i submineze și mai mult poziția deja fragilă din Adunarea Națională – exact ceea ce s-a întâmplat după alegerile anticipate convocate anul trecut.

„Vom vota împotriva încrederii în guvern”, a declarat Boris Vallaud, liderul Partidului Socialist din Adunarea Națională, la televiziunea BFM marți. Deputatul socialist Philipp Brun a fost și mai direct, spunând: „ceea ce se va întâmpla pe 8 septembrie este o demisie mascată”, referindu-se la data votului de încredere.

Dacă Macron ar numi un nou prim-ministru, ar rămâne fără răspuns întrebarea cum ar putea guvernul să adopte un buget nepopular, care l-a doborât pe fostul premier, Michel Barnier. O posibilitate ar fi să încerce să convingă un socialist sau un ex-socialist pentru a câștiga sprijinul acelui partid. Aceasta a fost parțial logica numirii lui Eric Lombard ca ministru de finanțe în decembrie trecut, deși ulterior Bayrou a preluat o supraveghere mai directă asupra pregătirii bugetului.

O decizie de a dizolva parlamentul și de a convoca noi alegeri ar aduce probabil cel mai mare grad de incertitudine și risc pentru guvern. Macron a convocat alegeri anticipate în 2024, încercând să-și consolideze sprijinul în Adunarea Națională – o mișcare care i-a distrus susținerea și a făcut ca Adunarea Națională condusă de Marine Le Pen să devină pentru prima dată cel mai mare partid din camera inferioară.

Bayrou convoacă votul de încredere în încercarea de a consolida sprijinul din parlament pentru reduceri de cheltuieli și creșteri de taxe în valoare de 44 de miliarde de euro (51 de miliarde de dolari), pe care le consideră vitale pentru a evita un dezastru al finanțelor publice. El a propus, de asemenea, desființarea a două sărbători legale în Franța, atrăgând critici puternice din partea opoziției.

Premierul a spus că Macron a fost de acord să recheme parlamentul mai devreme din vacanță pentru a permite guvernului să își prezinte planul și să organizeze moțiunea de încredere.