Criza creează terenuri de vânătoare pentru cei care caută prăzi ușoare cu nume grele sau doar să speculeze slăbiciunile companiilor și guvernelor. Ce piețe sunt vulnerabile

♦ Forintul Ungariei este predispus la depreciere l În Polonia, cea mai mare companie de asigurări, PZU, este controlată de stat ♦ Pentru Credit Suisse și-a arătat interesul chiar prințul coroanei Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman ♦ S&P Global vede slăbiciuni în majoritatea piețelor emergente în 2023 pe fondul creșterii dobânzilor în SUA și aprecierii dolarului ♦ Piețele au devenit nelichide, haotice și volatile.

Pentru prima dată în ultimul deceniu, sectorul asigurărilor din Ungaria a devenit neprofitabil. Seceta de dimensiuni istorice și inflația au făcut pagube, iar lovitura de grație a venit de la guvern prin suprataxarea companiilor de asigurări.

Executivul a promis că va interveni pe această piață printr-o „reglementare mai activă“. Însă Budapesta și-a făcut un obicei din a crea presiuni în sectoare pe care le branduiește ca strategice pentru  a-i slăbi pe jucătorii de care este interesat în pregătirea de achiziții.

Așa s-a întâmplat cu aeroportul din Budapesta, dar guvernul maghiar a renunțat la el în ultima clipă anul trecut, primul semn serios că rămâne fără bani.

În Polonia, cea mai mare companie de asigurări, PZU, este controlată de stat. În Ungaria, cei mai mari jucători sunt străini, de aceea și sunt suprataxați în vremuri de criză. Una din politicile principale ale guvernului premierului Viktor Orban este de a aduce sectoarele strategice în mâini maghiare. A făcut așa și cu sectorul bancar.

Însă actuala criză a creat vulnerabilități în multe alte locuri din întreaga lume. Când Credit Suisse, un gigant financiar global, se prăbușea fără logică pe bursele de acțiuni în urmă cu două luni, The Economist scria despre vânarea celei mai slabe verigi din lanțul finanțelor globale. S-ar putea spune că Credit Suisse este prea mare pentru a avea prădători, dar crizele anterioare au arătat că prăzi pot fi instituții financiare considerate prea mari pentru a fi lăsate să cadă. Chiar și guvernele pot fi îngenunchiate.

În criza din 1997-98, economia Thailandei a colapsat, la fel și Itcm, un mare fond de hedging. În furtuna din 2008-2009 s-au scufundat Islanda și Lehman Brothers.

16 septembrie 1992 este cunoscută ca ziua în care speculatorii, George Soros fiind unul dintre ei, au distrus defensiva Băncii Angliei și au răpus lira sterlină pariind contra acestei monede. În toamnă, lira sterlină s-a prăbușit.

Forintul Ungariei este predispus la depreciere. Acum, pentru Credit Suisse și-a arătat interesul chiar prințul coroanei Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, care ar fi dispus să injecteze 500 de milioane de dolari în colosul vlăguit de aceste vremuri tulburi, arată The Wall Street Journal. Arabia Saudită, dar și celelalte state arabe bogate în bani și petrol caută să-și extindă influența în Europa și în lume.

Probleme pe burse și cu profiturile au și marile companii de tehnologie precum Alphabet (Google) și Microsoft, pentru care vremurile cu vânzări record din pandemie au apus. Acțiunile Apple au rezistat mult timp ca active de refugiu în furtuna din sectorul de profil, dar și ele au început să dea semne de slăbiciune. China, cu proteste la principalul furnizor Foxconn și în alte părți și cu lockdownuri în contextul apariției de noi focare de COVID, reprezintă călcâiul lui Ahile pentru gigantul american de tehnologie. S&P Global vede slăbiciuni în majoritatea piețelor emergente în 2023 pe fondul creșterii dobânzilor în SUA și aprecierii dolarului. Acest mix forțează băncile centrale emergente să răspundă și ele cu majorări de dobânzi pentru a-și proteja monedele, frânându-și astfel creșterea economică.

Financial Times a făcut o anchetă pentru identificarea viitoarelor fracturi din piețele financiare și aduce în atenție inclusiv lichiditatea scăzută de pe piața obligațiunilor americane și datoria guvernamentală a Japoniei. Inflația uriașă este contrată cu dobânzi ridicate după un deceniu în care băncile centrale au făcut exces de generozitate prin achiziții de active. Acum aceste achiziții sunt mult încetinite, șocurile fiscale se înmulțesc, ceea ce creează penurie de lichiditate pe piețe. Speculatorii nu mai pot tranzacționa fără să miște semnificativ prețurile. Iar fluctuații bruște de prețuri pe o piață pot forța vânzări pe alte piețe pentru protejarea profiturilor, cu rezultate impredictibile, explică FT.

Piețele au devenit nelichide, haotice și volatile. Șocuri izolate, precum închiderea bursei nichelului de la Londra, colapsul furnizorilor de energie din Europa sau o criză a pensiilor în desfășurare rapidă în Marea Britanie sunt urmărite pentru identificarea furtunilor mai mari ce pot veni.

FT scrie și de piața obligațiunilor guvernamentale ale Poloniei, ale căror yielduri au crescut pe măsură ce dobânzile au fost majorate, blocând creditarea, iar economia s-a adâncit într-o criză a costului vieții.

Alți analiști amintesc de piața locuințelor din Germania, care după decenii de stabilitate are în față o scădere abruptă a prețurilor, poate chiar de 25% față de punctul de vârf, potrivit Deutsche Bank.