Coșmarul continuă pentru Cipru. Duminică, zi decisivă de negocieri la Bruxelles

Procesul, “menit să întărească Grecia”, protejând depozitele clienților”, a fost declanșat atât de rapid, încât la redeschiderea din 26 martie a băncilor cipriote, unitățile din Grecia ale Bank of Cyprus, Cyprus Popular Bank și Hellenic Bank vor funcționa deja sub egida Piraeus. Mișcarea respectivă a fost o condiție impusă de “troică” (CE, FMI și BCE) pentru a accepta ca filialele din Grecia ale băncilor cipriote să fie scutite de confiscarea parțială a depozitelor clienților – confiscare cerută Ciprului de liderii zona euro și de FMI în ideea de a asigura cele 5,8 mld. euro cu care statul cipriot trebuie să contribuie la pachetul de salvare de 10 mld. euro pus la punct de “troică” pentru recapitalizarea băncilor amenințate de faliment. Vânzarea filialelor din Grecia ale băncilor și restructurarea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua bancă din Cipru, ar scădea la 3 mld. euro suma totală pe care statul trebuie să facă rost.

Protestele clienților au făcut parlamentul de la Nicosia să respingă taxa, ceea ce a înfuriat BCE, care a amenințat cu tăierea finanțărilor pentru băncile cipriote dacă taxa nu e aprobată până luni, dar și Comisia Europeană, care a amenințat Ciprul cu sancțiuni mergând până la excluderea din zona euro, cerând ultimativ autorităților cipriote ca până luni să vină cu un plan de restructurare și recapitalizare a băncilor conținând și modul de obținere a celor 5,8 mld. euro necesare pentru cofinanțarea pachetului de salvare.

Înstrăinarea filialelor elene ale băncilor s-ar putea dovedi doar începutul vânzării activelor cipriote: chiar planul alternativ propus inițial de stat pentru a evita confiscarea depozitelor s-a bazat pe strângerea celor 5,8 mld. euro printr-un fond “de solidaritate” care ar grupa active ale statului, inclusiv veniturile viitoare din comerțul cu gaze naturale, fondurile private de pensii, poate chiar proprietăți ale bisericii – o soluție comparată de JP Morgan cu “o lichidare de stocuri la scară națională”.

Soluția planului alternativ a fost respinsă vineri de “troică”, pe motiv că nu e sigur că ea poate aduce banii respectivi în timp util și pentru că Angela Merkel, cancelarul german, s-a opus spolierii fondurilor de pensii. “Troica” insistă în continuare pentru confiscarea parțială a depozitelor bancare, chiar dacă e vorba acum numai de cele peste 100.000 de euro. În plus, BCE a insistat ca Nicosia să impună reglementări de control al capitalurilor, pentru a evita ca un exod al depozitelor din băncile cipriote în cursul săptămânii viitoare.

Președintele cipriot Nicos Anastasiades discută duminică la Bruxelles cu reprezentanții “troicii”, încercând să convingă BCE să nu blocheze finanțarea băncilor cipriote. Tot duminică, miniștrii de finanțe ai zonei euro vor avea o reuniune de urgență.

Conform Reuters, autoritățile de la Nicosia ar fi acceptat, sâmbătă, taxarea cu 20% a sumelor din depozite care depășesc 100.000 de euro, în cazul Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din țară, respectiv cu 4% în cazul celorlalte bănci. Totalul depozitelor bancare din Cipru se ridică la 68 mld. euro, din care 38 mld. euro în depozite de peste 100.000 de euro.