Concentrare tot mare la vârful topului băncilor mari. 2023 a adus schimbări de poziții în top

Banca Transilvania și BCR s-au menținut și în anul 2023 pe primele două poziții pe podium în topul celor mai mari bănci după active de pe piața românească.

În ceea ce privește locul 3, anul 2023 a adus o schimbare. Practic, cea mai mare surpriză din top 10 al băncilor mari a venit de la CEC Bank, bancă deținută de statul român prin Ministerul Finanțelor, care a urcat în 2023 pe podium, pe poziția 3 în topul celor mai mari instituții de credit. În aceste condiții, față de anul 2022 când ocupa locul 6 în top, CEC Bank a depășit Raiffeisen, ING și BRD-SocGen, care au coborât în clasament în 2023. Astfel, BRD a coborât de pe locul 3 pe 4, ING a ajuns pe poziția 5, fiind urmată de Raiffeisen Bank, pe locul 6.

Anterior, podiumul celor mai mari trei bănci se schimbase în anul 2018, după ascensiunea Băncii Transilvania pe poziția de lider al bankingului local, în urma achiziției Bancpost.

Analizând evoluția activelor la nivel individual vedem că Banca Transilvania s-a detașat în 2023 de restul plutonului ajungând la active de 161,8 mld. lei și o cotă de piață de peste 20%. Activele Băncii Transilvania au crescut anul trecut cu 21% față de nivelul din 2022, după ce în în 2022 au avut un avans anual de 7%, iar în 2021 ritmul anual de creștere era de 21%. Banca Transilvania a fost un jucător activ pe piața de fuziuni și achiziții (M&A) în ultimii ani cumpărând Volksbank (2015), Bancpost (2018), Idea Bank (2022) și OTP Bank în 2024.

BCR, care a fost anterior timp de aproape două decenii liderul pieței bancare locale și a coborât în 2018 pe poziția secundă, avea anul trecut active de 108 mld. lei la nivel individual (13,4% cotă de piață), cu circa 10% peste 2022.

CEC Bank a reușit să urce până pe locul 3 anul trecut, în condițiile în care a înregistrat un salt record al activelor, de 35% față de 2022, până la 83,5 mld. lei, banca de stat având o cotă de piață de 10,4%.

Activele cumulate ale celor trei bănci mari de pe podium reprezintă 44% din activele întregului sistem bancar. Iar dacă luăm în considerare și BRD și ING se observă că cele mai mari cinci bănci din România – Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, BRD și ING – aveau în 2023 active cumulate de peste 500 mld. lei, reprezentând o felie de 63% din sistemul bancar local. Comparativ, în 2022, activele top 5 erau de circa 430 mld. lei, iar în 2021 primele 5 bănci aveau active cumulate de 400 mld. lei.

BRD-Soc Gen a coborât în anul 2023 pe locul 4 în topul după active, deși a înregistrat anul trecut un plus al activelor cu 14% (10 mld. lei) față de 2022, până la 81,4 mld. lei. Banca are o cotă de piață de 10,1%. ING Bank, sucursala de la București a grupului olandez cu același nume, susține că a ajuns în 2023 la active de 71,7 mld. lei, în creștere cu 14% față de nivelul din 2022, potrivit informațiilor transmise la solicitarea ZF. ING Bank avea astfel anul trecut o cotă de piață după active de 8,9% ocupând locul 5 în topul băncilor mari. Anterior, banca urcase în 2019 pe locul 4, unde a rămas până în 2022. La o distanță apropiată de ING, pe locul 6 este Raiffeisen Bank, subsidiara grupului austriac cu același nume, cu active de aproape 70,2 mld. lei în 2023, mai mari cu 13% decât în 2022.

UniCredit Bank a ajuns în 2023 la active de 67,7 mld. lei, cu 12% peste 2022, ocupând locul 7 în topul băncilor mari după active, la fel ca în 2022.

Pe locul 8 în clasamentul celor mai mari bănci de pe piața locală a rămas în 2023 banca românească de stat, Exim Banca Românească (fosta EximBank), care și-a majorat activele anul trecut cu 15%, la peste 26,4 mld. lei, potrivit cifrei transmise ZF. Analizând evoluția din ultimii ani vedem că în 2022, banca a avut o ascensiune în top 10 cele mai mari bănci din România după active, urcând pe locul 8, de pe poziția 10 din 2021. Și în 2020 EximBank produsese o surpriză, urcând pe locul 10 în topul băncilor mari, de pe locul 12 în 2019, iar ascensiunea a continuat. EximBank a terminat în 2022 fuziunea prin absorbție cu Banca Românească și a intrat pe piața de retail din România, devenind o bancă universală cu servicii complete. Locul 9 în topul băncilor mari din 2023 a revenit tot Alpha Bank, cu active de circa 23,6 mld. lei, cu 11% peste 2022, banca românească cu capital elen urmând să fie preluată de UniCredit în acest an.

Iar OTP Bank s-a plasat pe locul 10 în topul băncilor mari, cu active de 19,8 mld. lei, în ușoară scădere față de 2022.

Astfel, se observă că majoritatea băncilor mari din România din top 10 au reușit în anul 2023 să-și majoreze activele față de 2022, cu ritmuri de creștere oscilând de la 10% la 35%, peste inflație. Iar CEC Bank, Banca Transilvania și Exim Banca Românească, bănci cu capital majoritar românesc, s-au evidențiat cu cele mai mari creșteri ale activelor față de 2022, de 35%, 21% și, respectiv, 15%, depășind și avansul anual al activelor întregului sistem bancar. La nivelul întregului sistem bancar, care includea 32 de bănci în 2023, activele nete au făcut un salt de aproape 15%, la un nivel record de peste 800 mld. lei (803,4 mld. lei), susținute de ascensiunea creditării, conform datelor BNR.

Profitul net al sistemului bancar românesc a ajuns la sfârșitul anului 2023 la un nou record, de aproape 14 mld. lei, în contextul dobânzilor mari, fiind cu 35% peste câștigul din 2022, potrivit datelor BNR. Acesta a fost cel mai bun câștig anual pentru bănci, după ce în 2022 profitul trecuse de 10 mld. lei.

Cele mai profitabile trei bănci mari au fost în anul 2023 Banca Transilvania, BCR și Raiffeisen Bank, cu câștiguri cumulate de circa 6,7 mld. lei, adică aproximativ 50% din câștigul total al sistemului bancar. Iar dacă adăugăm și BRD și ING Bank și punem împreună câștigurile celor mai profitabile cinci bănci mari din România, se ajunge la 9,9 mld. lei, adică peste 70% din câștigul total al sistemului românesc.

Analizând câștigurile raportate de băncile de pe podiumul profitabilității se observă că Banca Transilvania, cea mai mare bancă, a avut în 2023 un profit net de 2,49 mld. lei, în creștere cu 14% față de nivelul din 2022, câștigul BCR a ajuns la peste 2,48 mld. lei la nivel individual, în creștere cu 36%, în timp ce Raiffeisen Bank a raportat un profit de peste 1,7 mld. lei, mai mare cu 39% față de 2022.

Câștigurile record ale băncilor au fost obținute într-un context în care creditarea a frânat în 2023, crescând cu un ritm mediu de circa 7%, la jumătate față de viteza din 2022, în timp ce și economia a încetinit, creșterea PIB fiind de doar 2,1%, față de 4,1% în 2022.

Care sunt cele mai mari provocări pentru compania dvs în acest an? Ce spun șefii unor bănci mari din România:

Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania:

Ne concentrăm în continuare pe creșterea volumelor, a numărului de clienți, pe atragerea de business pe toate segmentele pe care operăm, dar și pe consolidarea companiilor din Grupul Banca Transilvania. Creștem astfel bilanțul și anvergura Grupului BT, contribuind semnificativ la bancarizarea românilor. Macroeconomic, anul rămâne provocator atât ca nivel ridicat de incertitudine și volatilitate internațională, cât și în ceea ce privește indicatorii economici. Inflația se dovedește mai rezistentă decât am fi sperat, iar creșterea economică este încă redusă. Suntem însă optimiști și investim susținut în dezvoltarea business-ului.

Sergiu Manea, CEO al BCR:

La nivel local, una dintre cele mai mari provocări pentru noi este să creștem conștientizarea faptului că ne aflăm în mijlocul unei revoluții tehnologice și economice, de pe urma căreia România poate capitaliza. Avem o oportunitate imensă de modernizare, care ne poate asigura avansul economic și social din următorii ani, și e important să vorbim despre investiții. Investiții în digitalizare și înverzirea operațiunilor, care asigură relevanța afacerilor din România. Investiții în sectoarele cu avantaj competitiv în noul ciclu economic și în crearea de produse cu valoare adăugată. Investiții în infrastructura de transport, educație și sănătate. Dar, mai ales, investiții în capitalul uman, care, din punctul nostru de vedere, sunt cele care vor face diferența pentru viitorul României. Suntem atenți și la tot ce ține de zona de cybersecurity și complexitatea deepfake. Și, ca întotdeauna, ne uităm la evoluțiile locale, dar și la ce se întâmplă în peisajul internațional, mai ales că 2024 este cel mai important an electoral din istorie.

Mihaela Bîtu, CEO al ING BANK:

Avem câteva direcții care stau la baza strategiei noastre deja de ani buni, iar provocarea este de a rămâne constant relevant: inovarea și oferirea unei experiențe superioare clienților noștri, plasarea sustenabilității în centrul a ceea ce facem, contribuția din ce în ce mai mare la finanțarea și dezvoltarea economiei și asumarea rolului de actor social important și implicat.

Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank România:

Raiffeisen Bank România continuă strategia de creștere în domeniul planificării financiare personale, cu evoluții de Ă50% în primele 3 luni ale anului, pe segmentul planuri de investiții, pensii private și asigurări de viață cu componentă de economisire. Continuăm astfel, și în 2024, creșterea bi-dimensională, bazată pe o strategie unică în peisajul bancar românesc. Prin Banking 1:1, românii au acces la cele mai bune soluții de planificare financiară și la banking digital, simplu, sigur și la îndemână.

Traian Halalai, CEO al Exim Banca Românească:

Pentru Exim Banca Românească, 2024 este un an în care ne propunem să continuăm să ne consolidăm poziția pe piața serviciilor financiar-bancare ca bancă universală de top, instituție de credit solidă, capabilă să facă față oricărei evoluții a economiei românești și a contextelor internaționale. Venim după un an 2023 – primul de activitate ca bancă universală – cu multe provocări pentru că vorbim despre o bancă cu un nou model de business, cu altă complexitate, cu un nou target și cu un nou nume. Un an în care am rămas pragmatici și optimiști și am transformat fiecare provocare într-o oportunitate. Am accelerat procesul de finanțare în condiții de prudență și performanță financiară rămânând parte a procesului de creștere a prosperității economice în România. Suntem determinați să continuăm să creștem banca și, implicit, rolul său în economia și societatea românească, de aceea, principala preocupare pentru 2024 este asigurarea fondurilor pentru dezvoltare astfel încât să oferim experiențe de banking complete clienților și să contribuim la întărirea sistemului bancar și a economiei.

Gyula Fater, CEO al OTP Bank România:

La fel ca majoritatea companiilor locale, întâmpinăm provocări similare, iar anul acesta cred că întregul sistem bancar va continua adaptarea la schimbările tehnologice, cu investiții masive în tehnologie pentru menținerea competitivității, va încerca să gestioneze riscurile contextului economic internațional incert și se va preocupa mult mai responsabil de sustenabilitatea întregului business. Pentru OTP Bank România 2024 este în sine o provocare, având în vedere procesul de vânzare în care suntem implicați. Este un proiect de anvergură, în care pe lângă tranzacția propriu-zisă suntem foarte atenți la viitoarea integrare operațională și culturală, la reglementările financiare și bancare aplicabile în timpul procesului de achiziție, și, cel mai important, menținerea încrederii clienților și angajaților băncii.