Comisia Națională de Prognoză a revizuit în jos estimările privind creșterea economică din 2025, la 0,6%, față de 1,4% cât estima în primăvară, ca urmare a șocurilor corecțiilor fiscale și a creșterii prețurilor la energia electrică
Comisia Națională de Prognoză a revizuit în jos estimările privind creșterea economică din 2025, la 0,6%, față de 1,4% cât estima în primăvară, ca urmare a amplitudinii semnificative a șocurilor corecțiilor fiscale, cât și creșterii prețurilor la energia electrică. Actualul…
Comisia Națională de Prognoză a revizuit în jos estimările privind creșterea economică din 2025, la 0,6%, față de 1,4% cât estima în primăvară, ca urmare a amplitudinii semnificative a șocurilor corecțiilor fiscale, cât și creșterii prețurilor la energia electrică.
Actualul scenariu prevede o reconfigurare a traiectoriei principalilor indicatori macroeconomici ca urmare a realizărilor statistice din primul semestru al anului curent, a impactului măsurilor de ajustare bugetară din Pachetul1, în special majorarea impozitelor indirecte (TVA și accize) simultan cu ajustarea cheltuielilor cu pensiile și de personal din sectorul public, deciziei de liberalizare a prețului energiei electrice, ipoteze care nu au fost luate în calcul în prognoza anterioară, explică CNP.
Creșterea economică reală a fost ajustată descendent cu 0,8 puncte procentuale (de la 1,4% la 0,6%), în special ca urmare a unor evoluții mai modeste la nivelul consumului privat, în timp ce deflatorul PIB a suportat o revizuire în creștere (+1,3 pp), fiind impactat de majorarea inflației medii (+2,2 pp).
Pe termen mediu, Comisia estimează o creștere de economică de 1,2% în 2026, urmând ca în intervalul 2027-2028 rata medie anuală de creștere să urce spre 2,5%.
În perioada 2025-2028, dinamica consumului privat va fi devansată de cea a formării brute de capital fix, accentul fiind pus pe finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR, rata de investiții menținându-se la circa 26%.
CNP subliniază că estimările rămân totuși prudente, având în vedere posibilitatea implementării unor măsuri fiscale suplimentare, care pot afecta planurile de investiții din sectorul privat. Astfel, s-a estimat o creștere medie anuală pentru formarea brută de capital fix de 3,2%, iar pentru consumul privat de 1,9%.
Consumul guvernamental, în contextul aplicării măsurilor de consolidare fiscală, va înregistra în primii doi ani 5 ai intervalului dinamici negative, respectiv -2,1% în 2025 și -0,5% în 2026, urmată de o ușoară revenire în perioada 2027-2028, cu o rată medie estimată la 0,6%.
În primul semestru al anului 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, PIB a înregistrat o creștere modestă de 0,3% pe seria brută și 1,4% pe seria ajustată sezonier, în timp ce deflatorul PIB (7,6%) s-a situat la valori mai ridicate decât cele anticipate în momentul elaborării scenariului din prognoza de primăvară.
-
A murit interlopul Viorel Oarză, găsit împuşcat într-o pădure de lângă IaşiActualitate · 19 septembrie 2026
-
Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, după reuniunea ECOFIN: România nu poate alege între consolidare şi creştere. Avem nevoie de amândouă. Trebuie să reducem cheltuielile ineficiente şi să organizăm mai bine marile servicii publice, dar trebuie în acelaşi timp să protejăm investiţiile, infrastructura, apărarea, energia şi conectarea economică a ţăriiActualitate · 19 septembrie 2026
-
Ce spune Iulian Stanciu, investitor, despre dialogul dintre mediul de business şi cel al administraţiei de stat: „Avem nevoie de un dialog între nişte lumi care nu se întâlnesc în fiecare zi. Putem să identificăm probleme, oportunităţi, ne putem gândi împreună la soluţii”Actualitate · 19 septembrie 2026