Comisarul pentru Energie al UE leagă proiectul South Stream de poziția politică a Rusiei în Ucraina

Într-un interviu acordat publicației Frankfurt Allgemeine Son, Oettinger a spus că discuțiile au ajuns într-un blocaj pentru că Rusia nu vrea să accepte legislația UE în domeniul energiei și pentru că criza din Ucraina a eclipsat orice altă problemă.

“Vom continua discuțiile cu partenerii ruși dacă aceștia vor reveni la respectarea practicilor juridice internaționale și dacă vor fi dispuși la o colaborare constructivă, în baza legislației în domeniul energiei“, a afirmat comisarul.

El a arătat în mod clar că diferendele au fost discutate la nivel tehnic.

“În actuala situație, cu condiții de război-civil în estul Ucrainei și fără recunoașterea de către Moscova a guvernului de la Kiev, în mod cert nu vom ajunge la un acord politic“, a spus Oettinger.

Gazoductul South Stream va trece pe sub Marea Neagră, din Rusia către Bulgaria, iar de acolo un tronson va fi către Italia, prin Grecia, iar un altul către Austria, prin Serbia, Ungaria și Slovacia.

Construcția conductei are rolul să diversifice rutele către Europa, ocolind Ucraina.

Potrivit publicației germane, Gazprom a comandat deja conductele pentru tronsonul de sub Marea Neagră, iar instalarea acestora va începe în toamnă.

Între timp, directorul general al Gazprom, Alexey Miller, a anunțat sâmbătă că Comisia Europeană nu poate opri construcția South Stream și că primele livrări de gaze vor ajunge în Bulgaria, prin această conductă, în decembrie 2015.

În urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a cerut, prin intermediul unei comunicări adresare Parlamentului European, ca proiectul South Stream să fie oprit până când va respecta în totalitate legislația europeană.

La sfârșitul lunii aprilie, Rusia a reclamat UE la Organizația Mondială a Comerțului, contestând legislația comunitară în domeniul energiei (Third Energy Package).

Potrivit Comisiei Europene, acordurile interguvernamentale între Rusia și țările de tranzit încalcă mai multe reguli europene. De exemplu, Gazprom va fi în cadrul proiectului atât producător cât și distribuitor de gaz, fapt ce contravine cu regula UE de separare a celor două activități, pentru încurajarea concurenței. Totodată, South Stream urmează să transporte doar gaze rusești, în timp ce UE cere ca astfel de proiecte să fie deschise și altor companii.

Acționarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), Wintershall Holding din Germania și EDF din Franța (15% fiecare).

În decembrie 2013, Comisia Europeană a cerut țărilor participante la proiectul South Stream, inclusiv Bulgariei, să renegocieze acordurile bilaterale cu Rusia, astfel încât să respecte legislația comunitară.

Uniunea Europeană a anunțat, la jumătatea lunii aprilie, că nu mai consideră South Stream o prioritate, iar Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu pentru oprirea proiectului, în contextul crizei din Ucraina.

Disputele dintre Kiev și Moscova privind prețul gazelor și tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrările de gaze către Europa, cel mai recent la începutul anului 2009. Tensiunile s-au amplificat între timp, în urma schimbării regimului de la Kiev, a anexării Crimeei de către Rusia și a violențelor din estul Ucrainei.