Club Business Magazin: Medicamente noi, moravuri vechi

Invitați:

Makis Papataxiarchis, general manager al Johnson & Johnson România și vicepreședinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)

Marius Alexandru Lițu, director general al Colegiului Medicilor

Sorin Popescu, coordonator grup comunicare al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)

Eugen Nicolăescu, președintele Comisiei de Buget, Finanțe și Bănci din Camera Deputaților, fost ministru al sănătății

Ioana Cacovean, președintele Patronatului Farmaciștilor din România (PFDR)

Marta Niculaie, communication manager al Roche România

Dorel Filip, director executiv al Societății Naționale a Medicilor de Familie (SNMF)

Alexandru Rafila, secretar de stat în Ministerul Sănătății

Cezar Irimia, președintele Alianței Pacienților Cronici din România (APCR)

Denisa Dobrotă, communication officer al Roche România

SORIN POPESCU, ARPIM: Astăzi a fost dat publicității un sondaj de opinie în care românii erau întrebați care sunt principalele trei probleme ale lor: 45% erau îngrijorați de siguranța locurilor de muncă, 35% au spus că sănătatea e o mare îngrijorare a lor, iar de starea drumurilor erau preocupați 17%. Asta dovedește că importanța abordării subiectului este crucială. Momentul ales e foarte important pentru că ne așteaptă alegeri pe 9 decembrie, un nou guvern după și un buget de stat după 15 ianuarie. Ar fi momentul, dacă oamenii cer sănătate, iar politicienii cer votul oamenilor, să se întâlnească cererea și oferta, așa cum se întâmplă și în piața liberă.

ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII: Nu cred că oferim ceva cetățenilor când avem nevoie de votul lor. Ar trebui să fie o preocupare permanentă, nu doar în perioada alegerilor.

SORIN POPESCU, ARPIM: În perioade electorale, vocea oamenilor se aude ceva mai mult decât înainte. Și dacă pornim de la un 3,9% alocare din PIB pentru sănătate și privim către media europeană de 9%, este clar că nu putem ajunge până în 2020 la o alocare procentuală similară cu cea din UE dacă nu începem chiar din 2013. După calculele noastre, dacă nu avem cel puțin 5% din PIB până în 2013, nu putem îndeplini obiectivul de a ajunge la media europeană până în 2020. Lista medicamentelor compensate a fost actualizată de către ministrul Eugen Nicolăescu ultima oară în 2008 în baza medicamentelor lansate în Europa până în 2007, iar secretarul de stat Alexandru Rafila este în prima linie astăzi pentru a convinge ministrul sănătății și guvernul României că este nevoie de actualizarea listei după cinci ani și jumătate, de recuperarea decalajelor astfel încât și în România medicamentele să ajungă la pacienți. Diferența care s-a format astăzi între ce se întâmplă în țările din Europa și noi este imensă. Astăzi sunt aproximativ 100 de noi molecule care sunt compensate în majoritatea țărilor europene. 83 dintre ele au fost deja evaluate pozitiv de Ministerul Sănătății pentru a fi incluse în liste, iar această diferență ne face să fim pe ultimul loc în Europa din punctul de vedere al accesului la medicamente invoatoare, cu peste 1.800 de zile de așteptare, față de o medie europeană de 250 de zile și o directivă europeană care spune nu mai mult de 90 de zile.

EUGEN NICOLĂESCU, CAMERA DEPUTAȚILOR: Problema nu e dacă sunt sau nu bani. Este nevoie să facem acest lucru. Sunt atâtea patologii în care, dacă s-ar utiliza medicamente inovative, s-ar obține rezultate pozitive pentru pacienți mult mai repede, mai profund, și în loc să ții un pacient pe tratament doi-trei ani, poți să-l aduci în câteva luni în viața activă. Cheltuiești mai puțini bani cu el și el va produce economic în această perioadă. Poate e cinic exemplul privit strict economic, dar până la urmă cei care fac politici publice trebuie să chibzuiască banii, iar orice ban cheltuit trebuie urmărit ca să se poată vedea dacă a produs efectele care se așteptau. Problema nu e dacă avem sau nu bani, ci trebuie să facem rost de bani ca să rezolvăm o problemă a sistemului sanitar, în speță cea a medicamentelor inovative care să îmbunătățească viața fiecărui cetățean în parte.

ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII: Apropo de impactul economic, trebuie să privim și la faptul că anumite produse care sunt deja compensate ar putea fi înlocuite de cele noi, deci ar putea exista și reduceri de costuri, nu doar creșteri de costuri pentru unele molecule. Pentru anumite medicamente va fi nevoie de fonduri suplimentare, dar trebuie să ne gândim la bugetul global și nu punctual. Costurile pe termen lung ar putea fi mai mici.